Evoluția dosarelor legate de evenimentele din Colectiv reflectă, chiar și după peste un deceniu, tragedia în care și-au pierdut viața 65 de oameni. Inițial considerați vinovați, primarul Piedone a fost exonerat de către instanța judecătorească. În luna august a aceluiași an, a fost eliberat artificierul implicat. În plus, ofițerul ISU Antonina Radu, condamnată în mai 2022 la 8 ani și 8 luni de încarcerare în dosarul Colectiv 1, nu a fost încă localizată de autorități.
După incidentul de la Colectiv, din 30 octombrie 2015, au fost deschise multiple cauze penale.
Singura sentință definitivă a fost pentru cazul referitor la ilegalitățile legate de condițiile în care a avut loc incendiul și asupra rolului autorităților în autorizarea funcționării clubului.
Judecătorii au dispus reunirea celor trei dosare într-un singur proces, iar după șase ani de judecată, în 12 mai 2022, Curtea de Apel București a pronunțat hotărârea definitivă:
- Cristian Popescu-Piedone, fost primar al sectoarelor 4 și 5: 4 ani de închisoare
- Aurelia Iofciu, șefa Serviciului autorizări la Primăria Sector 4: achitată
- Luminița Larisa Ganea, consilier superior la Primăria Sector 4: achitată
- Sandra Ramona Moțoc, referent superior la Primăria Sector 4: achitată
- Antonina Radu, ofițer ISU: 8 ani și 8 luni de închisoare
- George-Petrică Matei, ofițer ISU: 8 ani și 8 luni de închisoare
- Alin George Anastasescu, patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de detenție
- Cătălin Paul Gancea, patron Colectiv: 6 ani și 4 luni de închisoare
- Costin Mincu, patron Colectiv: 8 ani de închisoare
- Viorel Zaharia, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare
- Marian Moise, pirotehnist: 6 ani și 10 luni de închisoare
- Daniela Ioana Niță (decedată), patron firmă artificii: procesul încetat
- Cristian Mihai Niță, administrator firmă artificii: 2 ani și 6 luni cu suspendare
Ofițerul ISU Antonina Radu, aproape de anularea condamnării la Chișinău
După pronunțarea sentinței definitive, s-au pus în aplicare mandate pentru cei condamnați cu executare, cu excepția Antoninei Radu. Aceasta, fiind originară din Republica Moldova, a fugit în țara natală, unde a fost identificată de autorități, însă extrădarea nu s-a realizat încă.
Antonina Radu a contestat în instanță la Chișinău, în paralel cu demersurile Ministerului Justiției pentru recunoașterea și executarea pedepsei în Republica Moldova.
Potrivit documentelor din dosarele vizate de HotNews, Radu încearcă să obțină anularea pedepsei, afirmând că, în Google Moldova, faptele sale erau prescrise la data pronunțării de către Curtea de Apel București.
Pe data de 12 iulie, în acest an, Antonina Radu, cunoscută și ca Petrescu, a obținut o hotărâre favorabilă la Curtea de Apel Chișinău, care a decis reevaluarea cererii Ministerului Justiției din România pentru recunoașterea și executarea sentinței în Republica Moldova.
Motivarea Republicii Moldova pentru neacordarea recunoașterii sentinței din România
„Decizia Curții de Apel București din 12 mai 2002 a fost pronunțată la o dată când, conform legislației din Moldova, infracțiunea pentru care a fost condamnata Radu Antonina, prevăzută la art. 328 din Codul penal al RM, era deja prescrisă”, scrie în motivarea Curții de Apel Chișinău, consultată de HotNews.
Instanța mai precizează:
- „În domeniul recunoașterii și adaptării sancțiunii străine, Republica Moldova trebuie să respecte principiul legalității pedepsei penale, inclusiv limitele de prescripție stabilite de Codul penal al RM.”
- „Astfel, recunoașterea și punerea în executare a unei condamnări penale străine pot avea loc doar dacă nu existenorează impedimente legale, precum prescripția!”
Inițial, Judecătoria Chișinău stabilise pe 7 noiembrie anul trecut, că Antonina Radu să execute trei ani de detenție într-o închisoare de femei din Moldova, însă Curtea de Apel a decis anularea, motivând că instanța de fond nu a avut în vedere prescripția și a decis reluarea procesului.
Primii condamnați eliberați condiționat
La trei ani de la pronunțarea sentinței definitive în dosarul Colectiv 1, s-a înregistrat prima eliberare condiționată. Este vorba de pirotehnistul Viorel Zaharia.
Pe 20 august, Judecătoria Ploiești a decis eliberarea sa condiționată cu doi ani înainte de termen, având un comportament exemplar, și a stabilit ca până în 2027 să fie supus unui program de supraveghere.
Deținutul nu a plătit daune morale și a prezentat dovezi privind lipsa resurselor financiare sau a bunurilor personale. „Deținutul și-a asumat responsabilitatea pentru fapta comisă, conștientizând consecințele, iar atitudinea de regret reiese clar din susținerea sa în fața instanței”, se menționează în hotărârea Judecătoriei Ploiești.
Zaharia a fost recompensat de 21 de ori în timpul detenției și a solicitat să participe la activități de reeducare și programe de reintegrare, indiferent de acreditare.
În luna septembrie, a depus o cerere de eliberare condiționată și cel de-al doilea patron al clubului Colectiv, Paul Gancea, însă această solicitare a fost amânată, motivată de proteste ale magistraților.
Ulterior, cererea va fi analizată pe 4 noiembrie, iar pe 17 noiembrie, va fi discutată și cererea de eliberare condiționată pentru Costin Mincu, cel de-al doilea proprietar al clubului.
Procese suplimentare privind reacția statului după incendiu și îngrijirea victimelor
Din cele 64 de victime decedate în incendiul din Clubul Colectiv, 27 și-au pierdut viața în timpul evenimentului, iar restul au decedat ulterior, în spital, după intervale între o și patru luni și jumătate.
Documentele medicale indicau că cei decedați în spitale din țară sau din străinătate, unde fuseseră transferați, contactaseră infecții nosocomiale multirezistente, aspect semnalat de familiile victimelor încă de la început.
Reprezentanții statului asigurau inițial că spitalele unde au fost tratați victimelor au dotări complete, afirmând că aceste unități oferă asemenea calități precum cele din Germania.
Dosar privind intervenția autorităților și gestionarea medicală a victimelor
Ancheta asupra intervenției statului și a asistenței medicale pentru victime a fost finalizată de Parchetul general în iunie 2024, cu soluția de clasare a cazului.
Procurorii au motivat că nu s-au infirmat implicări ilegale în gestionarea situației, neexistând dispoziții legale pentru transferuri rapide în unități din străinătate în acea perioadă.
Mai mulți supraviețuitori și familiile victimelor contestă această decizie în instanță. În martie, în acest an, Înalta Curte de Casație și Justiție a reanalizat cazurile și a trimis dosarul înapoi la Parchet pentru completări, invocând lipsa unor verificări asupra controlului infecțiilor nosocomiale sau a respectării legislației de sănătate.
Magistratul de la ICCJ a subliniat că ancheta nu a analizat modul în care au fost respectate normele de prevenție și control al infecțiilor în spitale sau cine avea responsabilități legale în acest domeniu.
În plus, ancheta asupra infracțiunilor de abuz în serviciu și neglijență în serviciu privind transferurile internaționale ale victimelor nu s-a finalizat cu suficiente probe pentru a stabili vinovații sau nevinovații.
Martori precum Nicolae Bănicioiu și Raed Arafat au fost audiați în acest caz.
Reprezentanții Parchetului General nu au răspuns încă solicitărilor privind stadiul exact al anchetei Colectiv 2.