Semnalul BNR – Prudență maximă într-un mediu inflaționist complex
În ședința din 12 noiembrie, Banca Națională a României a menținut dobânda de referință la 6,5%, rata Lombard la 7,5% și facilitatea de depozit la 5,5%. Decizia a avut drept bază o scădere ușoară a inflației anuale, situată la 9,8%, și stabilizarea inflației de bază (CORE 3) la 8,1%, în ciuda unei ușoare temperări a prețurilor pentru alimente și combustibili.
Analiștii subliniază că presiunile inflaționiste persistă, cu o creștere lunară de 0,5% a prețurilor în luna octombrie, similar cu lunile anterioare. Serviciile și bunurile nealimentare continuă să contribuie semnificativ la creșterea costurilor, iar scumpirea gazelor naturale din toamnă a fost doar parțial compensată de reducerea tarifelor la energie electrică și combustibili.
BNR prognozează o reducere lentă a inflației până la 4% până la sfârșitul lui 2026, însă avertizează că în prima jumătate a anului viitor rata anuală va rămâne ridicată, peste 8%, din cauza efectelor statistice și liberalizării prețurilor la gaze din luna aprilie.
Piața monetară a intrat într-un nou ciclu de lichiditate excesivă. Surplusul de capital din sistem, determinat de cheltuieli publice ridicate și de intrări de capital, a determinat scăderea dobânzilor interbancare sub nivelul ratei de referință: ROBOR ON fiind la 5,7%, iar ROBOR 3M la 6,3%.
Această relaxare temporară a costurilor de finanțare nu modifică însă tendința: în lipsa unei reduceri clare a inflației, BNR nu va diminua dobânda cel puțin până în mai 2026. Analiștii Akcenta reafirmă estimarea privind inițierea unui ciclu gradual de scădere a ratei-cheie, până la 5,25% la sfârșitul anului următor.
Măsuri fiscale drastice: impact semnificativ asupra profitabilității antreprenorilor pentru 2026
În același timp, fiscalitatea românească a suferit cea mai amplă restructurare din ultimii zece ani. De la 1 august 2025, cota standard de TVA a fost majorată la 21%, iar cea redusă la 11% pentru majoritatea bunurilor alimentare, cărților și serviciilor de cazare. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16%, iar companiile cu cifră de afaceri peste 400.000 de lei vor fi obligate să majoreze capitalul social la 5.000 de lei.
Pentru companiile mici, plafonul pentru regimul de scutire de TVA a fost ridicat de la 300.000 la 395.000 de lei, însă beneficiul restant este redus în contextul în care costurile indirecte cresc mai rapid decât cifra de afaceri.
Un studiu exemplificat de Dănuț M. Mureșan, vicepresedinte IMM România și membru CESE, în cadrul webinarului „Instabilitate fiscală și reacție antreprenorială: Strategii de adaptare și previziuni pentru 2026”, organizat de Akcenta în România pe 12 noiembrie, relevă efectele combinate ale inflației, noilor taxe și creșterii salariilor asupra profitabilității unei companii IT. Astfel, câștigul net real, ajustat pentru inflație, al unei firme cu venituri stabile de 1 milion de euro, va scădea de la 26% în 2019 la sub 5% în 2026.
Cel mai optimist scenariu economic: „stagflație”, însă fără recesiune tehnică
O analiză extinsă realizată de Akcenta, specializată în schimburi valutare și plăți internaționale pentru IMM-uri, relevă că în trimestrul al doilea din 2025, economia României a crescut cu 1,2%, datorită în principal exporturilor și sectorului construcțiilor. Consumul privat s-a menținut stagnant, iar investițiile companiilor au scăzut cu 2,5%.
Pe piața muncii, creșterea salariilor în sectorul privat s-a redus la 4% în primele 8 luni din 2025, iar în sectorul public, veniturile au fost înghețate. Numărul angajaților s-a stabilizat în jur de 5 milioane, cu o ușoară reducere în partea a doua a anului. Rata șomajului rămâne scăzută, în jur de 5,9%, indicând o piață a muncii relativ stabilă.
Cursul leu/euro s-a menținut stabil, în intervalul 5,08–5,10 RON/EUR, cu perspective moderate de depreciere la finalul anului 2026, spre circa 5,14 RON/EUR, conform estimărilor Akcenta.
Soluții pentru antreprenori: decizii strategice, flexibilitate și gestionare eficientă a lichidităților
Pentru companiile din România, 2026 va fi un an de adaptare și supraviețuire, nu de expansiune. Într-un mediu fiscal instabil și cu costuri de finanțare ridicate, trei aspecte devin prioritare:
• Planificare fiscală activă – evaluarea impactului noilor taxe, termenelor de aplicare și a eventualelor deductibilități;
• Reevaluarea contractelor și parteneriatelor internaționale, în special unde riscul valutar și clauzele de preț pot afecta marja de profit;
• Optimizarea gestionării fluxurilor financiare internaționale, având în vedere diferențele de cursuri bancare, care pot genera costuri ascunse de până la 1,5–2% per tranzacție.
În esență, într-un context de volatilitate valutară și fiscalitate rigidă, controlul fluxului de numerar devine mai crucial decât creșterea volumului vânzărilor.
Din ce în ce mai multe companii românești realizează că avantajul competitiv nu mai depinde doar de preț sau volume, ci și de eficiența gestionării cashflow-ului, mai ales în tranzacțiile multimonedă. În perioade precum cea actuală, o firmă care controlează cursul, termenii și costurile plăților externe își poate proteja profitul mai bine decât una care se bazează doar pe volum, lasând riscurile fluctuațiilor de piață nesupravegheate.
Concluzie: 2026, un an al prudentei și reorganizării strategice
România nu va intra în recesiune, dar nu va cunoaște o creștere economică robustă. Este o etapă de tranziție, în care politica monetară și fiscală acționează în direcții opuse. În timp ce BNR urmărește temperarea inflației, guvernul caută noi surse de venituri.
Mesajul principal pentru antreprenori este clar: deciziile trebuie fundamentate pe scenarii, nu pe impulsuri. Reziliența nu mai înseamnă doar rezistență, ci și capacitatea de adaptare și ajustare eficientă, fără a-și pierde direcția strategică.
„Securitatea economică nu mai reprezintă doar stabilitate, ci abilitatea de a reacționa rapid și de a rămâne competitiv”, afirmă Dănuț M. Mureșan – o expresie care sintetizează noul ADN al antreprenoriatului european într-o eră a fiscalității în creștere și a incertitudinii persistente.
Teofil Stănculea este director comercial Akcenta în România.
Despre AKCENTA CZ a.s.
AKCENTA CZ este unul dintre principalii operatori de schimb valutar din piețele cehă și europeană Centrală, cu o experiență de peste 25 de ani. Pe lângă oferirea de cursuri de schimb avantajoase și comisioane minime pentru plăți, compania asigură și protecție împotriva riscurilor de fluctuație valutară, prin instrumente precum tranzacții la termen și opțiuni. Activă în Polonia, Ungaria, Slovacia și România, portofoliul său include peste 54.000 de clienți, în majoritate întreprinderi mici și mijlocii orientate spre comerț internațional.