Criza de la barajul Paltinu a fost rezultatul inevitabil al unei succesiuni de neglijențe tehnice tolerate de-a lungul timpului, a unei goliri realizate fără măsuri de siguranță și fără planuri alternative, agravată de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, afirmă Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. Estimările indică faptul că această criză nu se va soluționa rapid, deoarece în următoarele zile sunt prognozate precipitații, ce vor îngreuna intervențiile.
Dumitru Chisăliță precizează, într-un comunicat al Asociației, cauzele inițiale: lucrările de întreținere la barajul Paltinu erau necesare, după ce verificările din vara anului în curs au evidențiat deficiențe la ventilatoarele de la sistemul de golire situat la baza lacului.
Acest fapt a impus reducerea nivelului apei pentru a permite intervenții în condiții de siguranță. Ulterior, în timpul acțiunii, o galerie de acces a barajului s-a blocat, generând necesitatea unor intervenții urgente suplimentare.
De asemenea, ploile recente au adus un val de aluviuni în lac, ceea ce a crescut turbiditatea apei peste valorile admise. Practic, apa a devenit „nămol”, ceea ce a fost imposibil de tratat pentru consum.
Expertul indică ce ar fi trebuit făcut, conform celor mai bune practici internaționale:
1. Creșterea capacității de stocare a apei pentru situații de urgență
Înainte de reducerea nivelului apei, era necesar:
- completarea rezervorului existent la capacitate maximă
- instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere sau bazine)
- asigurarea unei autonomie minime de 24-48 de ore pentru toate localitățile
2. Monitorizare hidrologică și prognoze meteo integrate
Înainte de golire se analiza:
- riscul de golire excesivă
- riscul de acumulare de aluviuni
- scenarii de ploi anticipate
- scenarii de turbiditate extremă
Lucrările nu trebuie programate în sezonul cu risc ridicat de precipitații, cum este această perioadă în România, adaugă expertul.
Populația trebuia informată cu cel puțin o lună înainte
3. Comunicarea anticipată și planificată
Este necesar ca populația să fie notificată cu cel puțin 30 de zile înainte de golire, să fie pregătite programe cu nivelurile planificate, liste de măsuri alternative și perioade de restricții temporare, evitându-se întreruperea completă a alimentării cu apă.
Tot ce s-a făcut la Paltinu în realitate
Autoritățile au decis reducerea nivelului apei din lac înainte de asigurarea informării suficiente a populației, iar niciun operator nu a fost pregătit cu o sursă alternativă de apă, afirmă Dumitru Chisăliță.
Mai mult, reducerea nivelului apei s-a continuat chiar în timpul unor avertizări hidrologice de cod portocaliu.
În perioada 27-29 noiembrie, a plouat torențial, aducând un val de aluviuni masive, iar turbiditatea a crescut considerabil. Totuși, până în acea zi, nivelul lacului era menținut foarte scăzut, accentuând efectul aluviunilor.
De asemenea, nu a existat un plan B eficient, acuză expertul.
Lanțul de erori, conform evaluării expertului
Așadar, în opinia lui Dumitru Chisăliță, autoritățile au comis șapte greșeli majore:
- Lipsa surselor alternative de apă
- Reducerea nivelului apei în lac în timpul avertismentelor hidrologice
- Absenta unui tampon de rezervoare pline
- Extractia apei din straturi adânci, ceea ce a făcut ca apa brută să devină „nămol”, imposibil de tratat în Stația Voila din cauza turbidității extrem de ridicate
- Comunicarea întârziată; populația trebuia notificată cu săptămâni înainte, nu cu câteva ore
- Lipsa de coordonare între instituții: Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU au operat separat, deciziile nu au fost sincronizate, informațiile nu au fost distribuite în timp util
- Lucrările de golire la fund (GF2) au fost inițiate fără un plan complet de acțiune
„Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025. De ce nu s-a elaborat planul complet înainte de începererea golirii? Considerăm că situația de la Paltinu s-ar fi putut evita în proporție de 70-90% dacă s-ar fi pregătit surse alternative, rezervorul ar fi fost plin, golirea coordonată cu prognoza meteo, iar monitorizarea turbidității realizată în timp real. Astfel, criza putea fi gestionată mai eficient și putea fi evitată în mare măsură”, afirmă Chisăliță.
Estimări pentru reluarea alimentării cu apă
Apa dintr-un lac asemănător Lacului Paltinu devine „clară” (turbiditate în limite normale) doar când aluviunile aduse de furtuni încep să depună pe fundul lacului, asigurând în zona de captare apă cu nivel redus de particule, explică asociația Energia Inteligentă.
Aceasta se întâmplă doar dacă debitul de intrare revine la valori normale, adică dacă viiturile cu nămol din amonte încetează, atrage atenția. „Din păcate, pentru următoarele trei zile se anunță precipitații în zonă”.