Reflecțiile asupra evoluției cursului leu-euro, în contextul tensiunilor geopolitice și al riscului de impact asupra economiei României, indică o posibilă depreciere semnificativă a leului în următoarele luni. Analizele experților sugerează că, în cazul unor evenimente majore precum o cădere a Guvernului sau escaladarea conflictului în Golf, leul ar putea ajunge la un curs de 5,15 lei pentru un euro, iar la sfârșitul anului ar putea depăși chiar 5,20 lei per euro.
Previziuni și scenarii pentru cursul de schimb euro/lei
Valorile medii ale anticipațiilor pentru orizontul de șase și 12 luni, publicate de membrii CFA România pe 19 aprilie, indică un curs de 5,1280 lei/euro, respectiv 5,1642 lei/euro. În cazul unor evenimente geopolitice majore, aceste previziuni pot suferi modificări semnificative.
Un alt analist anonim afirmă că o invazie a Iranului de către SUA ar putea determina o depășire rapidă a pragului de 5,1 lei pentru un euro, un nivel la care Banca Națională a României intervin pentru stabilizare din decembrie 2025.
El subliniază că lichiditatea în piață a scăzut în ultimele luni, deoarece BNR a operat vânzări de valută și a restrâns fluxurile de bani, ceea ce sugerează o posibilă toleranță pentru o ușoară depreciere a leului peste această limită, pentru a evita o agitație excesivă pe piața valutară.
Impactul tensiunilor internaționale asupra valutei naționale
Previziunile ING Bank, publicate după începutul creșterii aversiunii la risc, indică pentru trimestrul al doilea și al treilea ale anului 2026 un curs de circa 5,10 lei/euro, urmat de o creștere la 5,15 lei, în ultimele luni ale anului viitor.
Războiul din Orientul Mijlociu a schimbat percepția investitorilor față de instrumentele de investiții. Conform specialiștilor, aurul, de obicei considerat activ de refugiu, și-a pierdut în unele situații această calitate datorită creșterii prețurilor la petrol și a inflației, îndreptând atenția către titlurile de stat americane.
Reacția pieței și evoluția dobânzilor
Cererea de dolari a crescut, ceea ce, combinat cu inflația și prețurile crescute ale petrolului, va determina posibil creșteri ale dobânzilor de politică monetară.
Un economist bancar apreciază că, în condiții de agravare a crizei, băncile centrale ar putea revizui înăsprirea politicii monetare, ceea ce va conduce la scumpirea titlurilor suverane.
În cazul unui conflict prelungit sau a unor tensiuni accentuate, băncile centrale pot decide să majoreze dobânzile, ducând la creșteri ale costurilor de împrumut.
Volatilitatea obligațiunilor și riscurile pentru România
Erste Bank evidențiază că randamentele pe termen lung ale titlurilor din Europa Centrală și de Est sunt extrem de ridicate, fiind peste 7% în Ungaria și România, cele mai mari din regiune.
În Polonia, randamentul pentru obligațiunile pe 10 ani este de circa 5,7%, iar în Cehia aproape 4,7%.
În luna martie, România a respins toate ofertele de titluri pentru scadențe lungi, acceptând doar emisiuni pe termen scurt.
Impactul bugetar și gestionarea riscurilor
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, afirmă că cheltuielile cu dobânzile în bugetul pentru 2026 vor ajunge la circa 3% din PIB, reprezentând aproape jumătate din deficitul bugetar.
Acesta subliniază că deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, fără a include riscurile generate de tensiunile globale actuale.
Tensiunile geopolitice și riscurile de pe piața financiară sporesc costurile de împrumut pentru stat și influențează cursul valutar, aspecte care pot genera pierderi de miliarde de euro în cazul unor evoluții negative.