**Ratingul datoriilor guvernamentale ale României a fost reconfirmat la BBB-/A-3 de către S&P Global Ratings, cu o perspectivă negativă, potrivit unui comunicat al agenției de rating.**
Evaluarea ratingului României de către S&P
Ratingul BBB-/A-3 plasează datoria guvernamentală a României în categoria investițiilor cu risc moderat, la limita de jos a acesteia. Agenția de rating menține perspectivele negative, indicând riscuri asupra direcției economice și fiscale ale țării.
Cadrul de rating și semnificația sa
Scala de rating a S&P include nivele precum AAA, care indică cel mai înalt grad de siguranță, și D, însemnând default. BBB- este nivelul cel mai jos al categoriei de investiții, contrastând cu riscurile ridicate ale titlurilor din categoria „junk”. Cada rating poate avea perspective precum pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire.
Contextul economic și măsurile guvernamentale
Guvernul de coaliție cvadripartid din România adoptă măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, precum creșterea impozitelor și înghețarea salariilor și pensiilor. S&P estimează că deficitul general se va reduce la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, față de 7,7% în 2025.
Previziuni economice și financiare
Economia României va crește cu 0,25% în 2026, urmat de o creștere medie de 2,5% între 2027 și 2029. Intrările de fonduri UE sunt evaluate la circa 3% din PIB în 2026. Creșterea salariilor și consumul privat vor fi influențate negativ de animarea fiscală și de majorările prețurilor la energie.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu și riscurile externe
Proiecția S&P consideră că efectele conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei românești vor fi gestionabile, ținând cont de dependența scăzută de importurile de energie. Cu toate acestea, inflația va crește și va fi mai dificil de controlat, ca urmare a presiunilor asupra prețurilor globale la petrol și gaze.
Riscuri și scenarii de evoluție
O deviere semnificativă de la traiectul de consolidare fiscală poate duce la revizuiri în scădere ale ratingului în următorii doi ani. În cazul unor perturbări mai severe ale pieței energetice, cauzate de războiul din Orientul Mijlociu, ratingul ar putea fi retrogradat dacă aceasta va afecta creșterea economică și balanța de plăți.
Factorii favorabili și eventuale scenarii pozitive
Revizuirea în stabilitate a perspectivelor poate interveni dacă deficitele externe și fiscale se vor reduce substanțial, sprijinite de o redresare a creșterii economice. Creșterea investițiilor și stabilizarea fluxurilor de fonduri ale UE vor fi esențiale pentru această evoluție.
Progresele în politicile fiscale și provocările viitoare
Deși obiectivele fiscale pentru 2026 sunt clar definite, autoritățile nu au comunicat măsuri concrete pentru anii următori. Rămâne relevantă creșterea eficienței în colectarea impozitelor. La 30%, deficitul de TVA reprezintă cea mai mare diferență între suma estimată și suma colectată în UE.
Inflația, balanța de plăți și riscurile sectorului bancar
Inflația va ajunge la o medie de 7,25% în 2026, fiind influențată de creșterea prețurilor la petrol și gaze. O majorare în trimestrele următoare este anticipată, dar riscurile rămân legate de efectele indirecte ale prețurilor materiilor prime.
Sectorul bancar, predominant deținut de străini și cu depozite interne, se află în limite confortabile de risc. Creditele neperformante sunt în categoria de risc scăzut, iar stabilitatea li se menține, deși rentabilitatea a înregistrat o ușoară scădere față de 2023.
Creditele către sectorul privat rămân în jur de 22% din PIB, dar expunerea la construcții și imobiliare, plus creșterea datoriei companiilor și a creditelor în valută, ar putea reprezenta riscuri în cazul unor contrarii ale pieței.
România rămâne sub incidența Procedurii de Deficit Excesiv, în care a intrat în 2020, ceea ce menține presiunea asupra politicilor fiscale.