Procurorii DIICOT au demarat în mai 2025 urmărirea penală in rem în cazurile legate de prezentarea fotografiilor false implicând candidații Nicușor Dan și Victor Ponta, și acțiuni conexe în cursul anului 2026. Ancheta vizează activitatea a mai multor suspecți implicați în înscenarea și manipularea imaginilor, precum și în finanțarea și organizarea unei filmări cu caracter politic, despre care se suspectează că ar avea scopul de a influența alegerile prezidențiale din 2025.
Detalii despre începutul urmăririi penale și primele activități ale anchetei
Urmărirea penală s-a început în mai 2025, imediat după depunerea plângerilor penale de către candidații Nicușor Dan și Victor Ponta la DIICOT, împotriva Elenei Lasconi pentru prezentarea de fotografii false. La sfârșitul lunii martie 2026, anchetatorii au efectuat percheziții informatice asupra telefoanelor suspecților Andrei Bicuți și Gheorghe Liviu Bicuți, după audierea mai multor martori și analiza transacțiilor financiare din perioada în care s-a realizat înscenarea.
Locația principală a evenimentelor: casa din Tunari
Ancheta a început cu descoperirea casei din Tunari, unde au fost realizate fotografiile false. Martora Andrei Ana Maria, angajată a SC Training Private Group, a recunoscut că a închiriat imobilul între 25 și 27 aprilie 2025, prin platforma Airbnb, la solicitarea numitului Mihai Cojocaru. Rezervarea a fost făcută cu câteva zile înainte de eveniment, fără detalii suplimentare despre activitatea din locație.
După rezervare, martora a transmis datele de contact lui Marius-Adrian Dobre, care urma să fie primul la locație. Ulterior, aceasta a fost contactată de proprietara imobilului, Alina Dumitru, pentru a afla ce s-a filmat acolo, iar ea a asigurat că nu s-a filmat nimic și că din locație se caută alte locații pentru filmare.
Audierea suspectului Adrian Marius Dobre și descoperirea filmării
Suspectul Adrian Marius Dobre a recunoscut că a filmat împreună cu Mihai Cojocaru la casa din Tunari, în contextul realizării unui pamflet politic în perioada alegerilor prezidențiale din mai 2025. Filmarea a fost realizată din exterior, cu trei actori în costume elegante, interpretând personaje politice, și s-a dorit a fi doar prima parte a unui proiect mai amplu.
Deși locația a fost rezervată pentru trei zile, filmările s-au încheiat în noaptea de 25/26 aprilie, iar actorii au părăsit locația în jurul orelor 01:00. Suspectul Dobre a susținut că nu are cunoștință despre destinatarul materialului video filmat și că nu și-a păstrat materialul.
Descrierea scenariului și varianta participanților
Cojocaru a declarat că scenariul pamfletului a fost inspirat dintr-o idee mai veche, realizarea unui show satiric intitulat „Românii au talent… să mintă”, cu personajele Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea. În timpul audierilor, el a spus că a fost implicat în producție, iar actorii erau coordonați pentru a interpreteze respectivele personaje în timpul filmării din exteriorul complexului.
El a mai precizat că a fost responsabil pentru găsirea actorilor și închirierea locației, fiind ajutat de Răzvan Bratu, angajat al URAINING PRIVATE, iar filmarea a fost realizată cu echipamente tehnice aduse de un alt martor, Alex. Actorii au sosit cu întârziere și, conform declarațiilor, au fost instruiți să iasă din casă și să urce în mașini, pentru a crea impresia de filmare înregistrată la o emisiune TV.
Ce s-a întâmplat cu materialul filmat?
Procurorii au stabilit că filmarea din 25 aprilie ar fi trebuit să continue în altă locație, dar nu s-a mai realizat. Cojocaru a susținut că nu știe ce s-a întâmplat ulterior cu materialul, iar declarațiile celorlalte persoane indică faptul că filmarea a fost o tentativă de manipulare pentru crearea unui conținut de natură politică, fără ca filmările să fie înregistrate sau distribuite în mod clar.
Martorii au declarat că au fost neoficial informați că activitatea era doar pentru un pamflet, iar participanții au fost plătiți cu sume de 1300 și 800 de lei, pentru participarea la filmări. S-au făcut transferuri bancare semnificative, peste 171.000 de lei, de la societățile Bicuți și firmele afiliate către Cojocaru, pentru participarea la proiect.
Transferurile financiare și implicarea firmelor
Ancheta a descoperit că între martorii Bicuți și Cojocaru au avut loc multiple transferuri bancare, în valoare totală de peste 171.000 de lei. În special, la 22 aprilie 2025, CREATIVE & INNOVATIVE MANAGEMENT S.R.L., administrată de Gheorghe-Liviu Bicuți, a transferat 92.500 de lei către firma SC CSTUDIO RO FILM PRODUCTION S.R.L., unde Cojocaru deține funcția de administrator și asociat unic.
Alte transferuri și retrageri de numerar indică că suma investită de Cojocaru în proiectul filmării depășește semnificativ veniturile lunare recunoscute, fiind evaluate la aproximativ 4000 euro pentru închirierea locației, plata actorilor, machiaj și alte cheltuieli de producție.
Discuții și mesaje între suspecți
Procurorii au identificat o serie de mesaje între Andrei Bicuți, Gheorghe Bicuți și Mihai Cojocaru, din perioada 1 octombrie 2024 – 17 aprilie 2025. Analiza datelor a relevat că aceștia discutau despre filmarea programată și despre problemele legate de materialul filmat, precum și despre intențiile de a avea un impact asupra alegerilor.
În declarații, Mihai Cojocaru a spus că a cerut un coleg să descarce filmarea de pe platforma de stocare a companiei Bicuți, iar ancheta indică că materialul a fost susținut financiar de Bicuți și de societățile administrate de acesta.
Aspecte legale și declarații ale celor implicați
Suspecții au declarat în fața procurorilor că filmarea a fost parte a unui pamflet politic, fiind realizată în colaborare cu alți actori și cu un scenariu precizabil de Răzvan Bratu. Cojocaru a afirmat că scenariul a fost scris de altcineva, fără a-și aminti cine a făcut acest lucru, iar el nu a mai avut control asupra materialului.
Elena Lasconi a relatat la DIICOT că a fost indusă în eroare cu privire la asocierea cu materialele video, iar apoi le-a publicat pe Facebook, considerând că a fost manipulată pentru a se crea o impresie falsă despre implicarea sa.
Victor Ponta a declarat că fotografiile au fost false și că scopul a fost influențarea alegerilor, afirmând că nu a avut nicio întâlnire cu Nicușor Dan sau Florian Coldea și că nu a avut cunoștință despre materialul video înainte de apariție.
Ulterior și urmările financiare
Transferurile și cheltuielile indicate în dosar arată că suma totală investită de suspectul Cojocaru pentru realizarea filmărilor depășește cu mult veniturile recunoscute în declarațiile fiscale, semnalând posibilitatea finanțării ilegale a acțiunii. În context, mai multe persoane audiate au recunoscut că sumele plătite au fost destinate participării și organizării filmării.
Procuroii au extins urmărirea penală împotriva lui Mihai Cojocaru și Adrian Marius Dobre pentru complicitate la comunicarea de informații false, iar ancheta continuă pentru clarificarea dacă materialul video a fost diseminat sau exploatat în scop electoral sau politic.