**UE a înregistrat o ușoară relaxare a tendinței de declin al democrației, însă situația globală rămâne precară, potrivit ultimului raport al The Economist Intelligence Unit (EIU).** În ciuda unor creșteri intermitente, majoritatea țărilor continuă să se afle în zone gri ale clasamentului, reflectând un proces continuu de deteriorare a libertăților democratice.
Estea globală a stării democrației
Raportul EIU, care analizează 167 de țări pe o scară de la 1 la 10, arată că aproape trei sferturi dintre acestea au menținut sau au îmbunătățit scorurile în ultimul an. Indicele global a crescut cu 0,02 puncte comparativ cu anul anterior, fiind una dintre cele mai mari valorizări de la începutul anilor 2010. În ciuda acestor tendințe pozitive, proporția țărilor considerate democrații depline sau imperfecte continuă să domine pe scenă mondială.
Categorii și poziții în clasament
Norvegia rămâne cel mai democratic stat din lume, pentru a 16-a oară consecutiv. Nicăieri în clasament nu s-au înregistrat schimbări notabile în top, New Zealand menținând locul secund, urmat de alte țări nordice care completează primele poziții. În medie, regiunea nordică domină clasamentul, fiind recunoscută pentru stabilitate și respectarea libertăților civile.
Regiuni cu progres recent
America Latină și Caraibe au înregistrat cele mai semnificative îmbunătățiri ale scorurilor. După un declin de nouă ani, peste jumătate din țările acestei regiuni au observat creșteri ale participării politice. Majoritatea acestor state au înregistrat o mobilizare electorală mai mare, fapt atribuită, în parte, unor evenimente globale, precum președinția lui Donald Trump, căutată de unii ca un factor de mobilizare civică.
Participare la vot și influențe externe
Alegerile din varie țări, de la Canada până în România, au atras un număr neobișnuit de mare de alegători, crescând interesul pentru procesul electoral. În contextul acestor evenimente, România a beneficiat de o prezență mai ridicată la urne, contribuind la o reevaluare a statutului său democratic.
Schimbări notabile în clasament
Canada a urcat cinci poziții și a ajuns pe locul al nouălea, în contextul celei mai mari participări la vot din ultimele peste 30 de ani. Această ascensiune a fost interpretată ca o reacție la o politică de montaj opuse cu cele promovate de Trump.
România a făcut un pas de la regimul hibrid către o democrație defectuoasă. Această modificare a statutului a fost influențată de o prezență urbană și civică mai activă la scrutin, în primul rând, pentru înfrângerea unui candidat naționalist favorizat anterior de aliați ai fostului președinte american.
Evoluție în alte țări
Danemarca a înaintează patru locuri până pe poziția a treia, fiind recunoscută pentru gestionarea crizei cu Groenlanda, ceea ce a stimulat încrederea în guvernare. În același timp, în SUA, acțiunile politice controverse, precum încercările de redesenare a limitelor electorale, utilizarea forței armate pentru reprimarea protestelor și polarizarea politică, au continuat să devalorizeze democrația.
Departamentul pentru Eficiența Guvernamentală a afectat funcționarea internă, iar măsurile de reducere a libertăților mass-media au avut impact asupra libertăților civile. În acest context, Statele Unite au pierdut 0,2 puncte față de anul anterior, păstrând statutul de democrație imperfectă. În mod aparent, tendința globală de deteriorare a democratizării s-ar putea diminua, însă situația din America rămâne problematică.
Aceste evoluții evidențiază o dinamică complexă și variabilă a stării democratice la nivel mondial, cu regiuni în creștere, dar și cu turnuri decliniste prelungite în unele state majore.