Președintele României, Nicușor Dan, a semnat, miercuri seară, decretele de numire pentru conducerea principalelor structuri ale sistemului judiciar și de urmărire penală. Astfel, au fost numiți procurorii șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT, precum și procurorii adjuncți pentru aceste instituții.
Numirile în pozițiile de conducere ale parchetelor și direcțiilor anticorupție
Cristina Chiriac a fost desemnată ca procuror general al PICCJ. La DNA, Ioan-Viorel Cerbu a fost numit procuror-șef, Marinela Mincă a primit funcția de procuror-șef adjunct, iar Marius-Ionel Ștefan a devenit tot procuror-șef adjunct. La DIICOT, Codrin-Horațiu Miron a fost numit șef, iar Alex-Florin Florența a fost numit procuror-șef adjunct.
Președintele a mai semnat decrete pentru numirea în funcție a noilor șefi adjuncți, precum și pentru alte poziții de conducere în structurile vizate.
Refuzul pentru numirea unui procuror adjunct la DIICOT
Președintele a respins semnarea decretului pentru numirea lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, adjunct la DIICOT. Acest procuror este în centrul atenției din cauza legăturilor familiale și a declarațiilor de avere.
Statusul și activitatea fiecărui numit
Cristina Chiriac a coordonat DNA Iași din 2022, unde în ultimul an au fost întocmite trei rechizitorii și opt acorduri de recunoaștere a vinovăției. Ea a avansat în carieră în 2015, după mai mulți ani la parchetele din Bârlad și Vaslui, fiind acuzată de anumite omisiuni în dosarul fostului episcop de Huși, Cornel Onilă. În dosar, înregistrările cu abuzuri sexuale nu au fost disjunse către instanță, iar ancheta a fost redeschisă după trei ani, în urma unei investigații de presă. O plângere pentru favorizarea infractorului a fost depusă împotriva sa, fără efecte.
Marius Voineag, numit recent procuror-șef al DNA, a fost în ultimii trei ani șeful acestei structuri. În mandat, a spus că vrea un DNA mai eficient și a cerut comunicarea măsurilor de supraveghere tehnică în toate dosarele, inclusiv ordonanțele. El a declarat că a acționat legal, făcând referire la un ordin similar al fostei procuror-șefe DNA, Laura Codruța Kovesi.
Ioan-Viorel Cerbu, viceprocurorul numit, a lucrat în DNA din 2004, ocupând diverse funcții de conducere. În 2013, a trecut la DIICOT. În 2019, a fost numit procuror general al Parchetului Curții de Apel București, iar recent a devenit consilierul lui Voineag în DNA. În ultimii ani, el a coordonat ancheta în dosarul Portul Constanța și are o declarație de avere formată din apartamente, autoturisme, datorii și economii.
Alex Florența a fost numit procuror general în 2023 și a fost caracterizat ca un actor discret, fără o voce prea vizibilă, fiind criticat pentru lipsa investigațiilor privind fapte de corupție din justiție. În timpul mandatului său, doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru corupție, comparativ cu circa 160 în perioada în care anchetele erau coordonate de DNA. În 2024, mandatul său s-a încheiat.
Procurorii șefi de la nivelul structurilor teritorial sau sectorial includ și pe Marinela Mincă, numită șef al Secției judiciare penale din DNA în ianuarie 2024, precum și pe Marius-Ionel Ștefan, șef la DNA Pitești din aprilie 2022 și Codrin-Horațiu Miron, anterior coordonator al DIICOT Timișoara.
Controverse legate de numirile procurorilor
Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus pentru funcția de procuror șef-adjunct la DIICOT, a fost respins de președintele Nicușor Dan. Propunerea sa s-a bazat pe o experiență profesională vastă, însă legăturile sale familiale și averea au atras critici. Soacra sa, Gabriela Iacobici, primar al comunei Grădina din 2008, este cunoscută pentru amploarea averii, deținând peste 3.000 de hectare de teren agricol în județul Constanța. Soția și socrul său au fost condamnați în 2015 pentru fraude cu fonduri europene, prejudiciul fiind de 2 milioane de lei. Procesul lor a fost mutat de la Constanța la Galați, iar cei doi au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare.
De asemenea, în declarațiile de avere ale lui Iacobici apar donații mari din partea socrilor, inclusiv 420.000 de lei în 2024. În trecut, el și fiica sa au fost acuzați și condamnați pentru fraude cu fonduri europene, fiind implicați în cauze cu prejudiciu semnificativ adus Ministerului Agriculturii.
Președintele a justificat, totuși, decizia de nesemnare a decretului, invocând posibile probleme de integritate în legătură cu legăturile de familie ale candidatului. În locul său, numirile au fost realizate pentru profesioniști cu cariere solide, deși cu controverse în trecut.