Instituțiile financiare internaționale anunță revizuiri ale previziunilor economice și avertizează asupra impactului războiului
Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială anunță intenția de a revizui în scădere previziunile de creștere economică globală și de a majora estimările privind rata inflației, ca urmare a tensiunilor generate de războiul aflat în desfășurare. Reacția instituțiilor survine într-un moment în care piețele emergente și țările în curs de dezvoltare se confruntă cu creșterea prețurilor la energie și cu perturbări în aprovizionare.
Impactul războiului asupra previziunilor economice
În condițiile în care în urmă cu câteva zile, atât FMI, cât și Banca Mondială se așteptau la îmbunătățiri ale previziunilor, războiul din Iran, început pe 28 februarie, a schimbat complet perspectiva economică. Estonia și alți indicatori arătau anterior o rezistență a economiei globale, chiar și în contextul tarifelor vamale suplimentare impuse de președintele SUA, Donald Trump.
Acum, scenariul principal al Băncii Mondiale indică o creștere de 3,65% pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare în 2026, față de 4% estimat în octombrie. În cazul în care războiul se prelungește, această cifră ar putea scădea până la 2,6%.
Pentru perioada următoare, inflația în aceste țări este estimată să atingă 4,9% în 2026, comparativ cu o prognoză anterioară de 3%. În cel mai rău scenariu, aceasta ar putea ajunge la 6,7%.
Avertizări privind securitatea alimentară și sprijinul financiar
FMI a semnalat recent că, dacă războiul persistă și continuă perturbarea livrărilor de îngrășăminte, circa 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea experimenta insecuritate alimentară acută.
Instituțiile internaționale precizează că vor mobiliza resurse financiare semnificative pentru sprijinirea țărilor vulnerabile. FMI estimează solicitări de ajutor de urgență în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari pentru țările cu venituri mici și importatoare de energie. Pe de altă parte, Banca Mondială intenționează să pună la dispoziție în jur de 25 de miliarde de dolari prin instrumente de răspuns la criză, cu posibilitatea de a mobiliza până la 70 de miliarde de dolari în următoarele șase luni, dacă situația o impune.
Restricții și recomandări economice pentru guverne
Specialiștii subliniază că măsurile pentru atenuarea impactului creșterii prețurilor trebuie să fie țintite și temporare. În opinia lor, măsuri mai ample ar putea alimenta inflația și ar putea avea efecte negative asupra economiilor.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat că gestionarea acestei crize implică eforturi de control fiscal și monetar, menționând experiențele anterioare în fața unor crize similare. El a avertizat că este un șoc la adresa sistemului economic global.
O provocare majoră pentru guverne este găsirea unui echilibru între controlul inflației și susținerea creșterii economice. Între timp, trebuie gestionat și procesul de creștere a ocupării forței de muncă pentru cei 1,2 miliarde de oameni care vor ajunge în câmpul muncii până în 2035, în principal în țările în curs de dezvoltare.
Instituțiile financiare internaționale trebuie să navigheze într-un peisaj politic tensionat, marcat de conflictele dintre Statele Unite și China, cele mai mari economii mondiale, și de lipsa unei reacții coordonate a Grupului celor 20 de mari economii.
Fostul oficial de rang înalt în cadrul Trezoreriei SUA, Mary Svenstrup, a atras atenția asupra vulnerabilităților crescute ale economiilor emergente, în condițiile în care nivelurile de datorii și rezervele financiare nu sunt comparabile cu cele din trecut.
Ea a propus ca sprijinul internațional să fie accesibil, dar însoțit de reforme structurate, precum și de reducerea datoriei, pentru a preveni aprofundarea crizelor și pentru a asigura sustenabilitatea acestor economii în contextul impactului global actual.