România resimte transformări semnificative în modul de consum și percepție a cozonacului, un simbol tradițional al sărbătorilor, care trece de la statutul de desert festiv la cel de produs de consum cotidian. Fenomenul reflectă schimbări sociale, culturale și economice, iar antropologa culinară Adriana Sohodoleanu explică evoluțiile printr-o serie de factori precum globalizarea, banalizarea ritualurilor și adaptarea la stilul de viață modern.
Schimbări în percepția și utilizarea cozonacului
Cozonacul nu mai reprezintă exclusiv un desert asociat Paștelui și Crăciunului. În ultimii ani, se găsește la felie în supermarketuri, vitrinele covrigăriilor și în cafenele, în variante cu fistic, ciocolată sau praline. În plus, desertul cu origini est-europene, babka, devine tot mai prezent în meniurile urbane.
Aceste transformări nu țin doar de gust, ci și de modul în care oamenii relatează la tradiție, timp și consum. Sohodoleanu susține că stilul de viață modern a dus la reducerea intervalului în care cozonacul este pregătit în familie, fiind înlocuit de consumul rapid și de exteriorizare.
Desacralizarea și banalizarea cozonacului
Antropologa observă o tendință de desacralizare provocată de modernitate. Preparatele și practicile ritualice își pierd din caracteristicile specifice, devenind disponibile în formate industriale sau artizanale, promovate ca modele tradiționale dar produse industrial.
Această schimbare poate revaloriza produsul prin disponibilitatea mai frecventă, însă are și efectul invers. Consumul frecvent în afara perioadelor festive duce la banalizarea și normalizarea consumului de cozonac, transformându-l în ceva obișnuit, fără încărcătură simbolică.
De la ritual la comerț
Cozonacul își pierde statutul de aliment festiv și devine un produs de masă, consumat pe grabă, fără afecte speciale. Sohodoleanu subliniază că această tendință duce la scăderea ocaziilor de petrecere a timpului în familie în bucătărie, acolo unde tradiționalele transferuri intergeneraționale de cunoștințe aveau loc.
Timpul și abilitățile de a prepara cozonacul acasă sunt din ce în ce mai rare, iar presiunea asupra femeilor pentru a coace cozonacul perfect a scăzut, fapt ce reflectă schimbările sociale și valorice ale societății moderne.
Globalizare și impactul cultural
Schimbările în consumul de cozonac pot fi interpretate și din perspectiva globalizării. Sohodoleanu explică că standardizarea și omogenizarea culinară sunt efecte ale unui proces de globalizare rapidă. Mâncarea devine un simbol de identitate, dar și un marker social.
Alegerea de a consuma cozonac tradițional sau alternative precum babka devine o expresie a stilului de viață și a identității culturale. Trecerea timpului în societate a dus la detemporalizarea ritualurilor, iar produsele sezoniere au devenit disponibile constant, drept rezultat al unei marketing și economii orientate spre profit.
Popularitatea crescută a babkăi
Babka, un desert cu origini est-europene, a câștigat popularitate în România, în special în mediul urban. Sohodoleanu explică că această reușită se datorează și reputației globale create de cafenelele din străinătate, precum și esteticii și gustului său, asemănător cu brioșa.
Babka nu mai este considerată un produs strict ritualic sau festiv, ci o componentă integrată în cultura de masă. În contrast cu cozonacul, care își păstrează încă unele caracteristici ritualice, babka a trecut complet în zona culturii de consum, fiind prezentă frecvent în cafenele și brutării.
Transformările identitare și evoluția produselor
Schimbările observate nu indică o pierdere a identității alimentare, ci mai degrabă o diversificare. Sohodoleanu menționează că gusturile și preferințele s-au adaptat la noile condiții ale societății moderne, inclusiv în reinventarea produselor tradiționale.
Un exemplu al acestei adaptări îl reprezintă cozonacul umplut cu praline de ciocolată și decorat cu foiță de aur, care rezonează atât cu dorința de a păstra tradiția, cât și cu nevoia de noutate și modă. Toate aceste variațiuni vor fi evaluate în timp pentru a determina dacă vor rămâne durabil în conștiința consumatorilor din generațiile următoare.