Comisia Europeană a confirmat oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro pentru România, parte a fondurilor din PNRR. Anunțul a fost făcut după evaluarea pozitivă a celei de-a patra tranșe, care asigură fondurile pentru proiecte în domenii precum gestionarea pădurilor, decarbonizarea transporturilor și energiei, administrație fiscală, pensii, sănătate și infrastructură socială pentru persoane cu dizabilități.
A patra tranșă de fonduri
Comisia Europeană a confirmat încă o dată validarea acestei cereri de plată, în valoare de 2,62 miliarde de euro. Ilie Bolojan, șeful Autorității de Management a PNRR, a declarat că plata asigură fluxurile financiare pentru plățile începând cu luna iunie către constructori și beneficiari.
„Mă bucur că astăzi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial această sumă mare. Este un pas important pentru proiectele noastre”, a spus Bolojan.
RSfăşurat în contextul asigurării fondurilor europene, mesajul său a fost clar: prioritatea este să nu se piardă aceste fonduri.
Evaluarea și alocarea fondurilor
Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă pentru cererea de plată, fiind în valoare de 2,62 miliarde de euro.
Aceasta vizează susținerea proiectelor din gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice și infrastructura de sănătate și socială pentru persoanele cu dizabilități.
De asemenea, fondurile vor sprijini consolidarea procesului decizional guvernamental, digitalizarea administrației, eficiența sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și dezvoltarea sistemului educațional.
Progrese în implementare
România a înregistrat progrese semnificative în mai multe jaloane ale PNRR.
Una dintre realizări a fost implementarea unui cloud guvernamental, cu peste 30 de instituții publice deja conectate la infrastructură. Scopul este modernizarea administrației și îmbunătățirea partajării datelor, pentru servicii publice mai eficiente și accesibile.
În domeniul decarbonizării, România a luat măsuri precum creșterea taxelor pe vehiculele poluante și reducerea dependentei de producția de energie pe bază de cărbune.
Reforma fiscală a constat în modificări legislative menite să eficientizeze sistemul și să reducă sarcina administrativă, în vederea unui sistem fiscal mai echitabil și mai sustenabil.
Riscuri și avertismente
Dragoş Pîslaru a avertizat asupra riscului de pierdere a fondurilor dacă țara nu va respecta termenele și reformele propuse, menționând posibilitatea unor penalități de 15 miliarde de euro.
Astfel, în timp ce plățile au fost validate, rămâne critică respectarea angajamentelor asumate pentru evitarea penalizărilor.
Comisia Europeană subliniază că România trebuie să continue eforturile pentru a nu pierde alte tranșe de fonduri din PNRR și pentru a menține impulsul reformelor anunțate.