România are potențial de a-și valorifica capacitatea de export de gaze naturale în următorii ani, în contextul implicării în proiecte de tranzit și achiziție de LNG, însă va trebui să gestioneze provocările legate de prețuri și dependență energetică.
Capacitatea de producție și consumul național de gaze
Producția de gaze naturale a României se situează în prezent sub 9 miliarde de metri cubi pe an, pe fondul epuizării zăcămintelor onshore. Consumul anual al țării este de aproximativ 10 miliarde de metri cubi, fiind influențat de reducerea producției în industria chimică. Până în 2027, se prevede adăugarea a circa 8 miliarde de metri cubi din perimetrul Neptun Deep, ceea ce ar putea permite țării să devină un exportator net, dacă nu crește consumul intern.
Strategia energetică și infrastructura de tranzit
Expertul Ivan a afirmat că România are capacitatea de a acoperi consumul intern până în 2035, însă după această dată va deveni dependentă de volume suplimentare de gaze. El a propus două direcții strategice: utilizarea eficientă a gazelor interne în industrie și dezvoltarea infrastructurii de tranzit pentru gaze din alte surse.
Pentru tranzit, este vizată în special infrastructura pentru gazele provenite din SUA, prin Grecia, pentru a diversifica aprovizionarea și a genera venituri pentru România. Ivan a menționat necesitatea ca gazul din SUA să fie tranzitat prin România, nu prin alte porturi, pentru a asigura securitatea energetică a regiunii și pentru a evita presiune asupra resurselor naționale.
Fără semnarea contractului de achiziție LNG American
În noiembrie 2025, a fost semnat la Atena un Memorandum de Înțelegere între firma Nova Power & Gas, operatorul Transgaz și compania Atlantic – See LNG Trade din Grecia, pentru achiziția de LNG din SUA.
Inițial, era planificat un volum minim de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze anual, dar ulterior, compania Mureșan a refuzat să continue negocierile pentru un contract concret, iar memorandumul a expirat fără să fie semnat un contract.
Informațiile oficiale indică faptul că nu a fost încheiat niciun acord de cumpărare și că nu există un client pentru gazul planificat. Romgaz a declarat că nu realizează această achiziție, iar marii furnizori români, precum Petrom, Engie și E.On, nu au publicat strategii în privința acestui gaz.
Presiuni pentru achiziția LNG American și poziția SUA-Grecia
Ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a făcut declarații la București despre importanța Coridorului Vertical de LNG din portul Alexandroupolis, care leagă Grecia, România, Bulgaria și Moldova pentru diversificarea surselor de energie. Guilfoyle a subliniat că această infrastructură reprezintă libertate și protecție împotriva manipulării politice a prețurilor energetice.
Ea a insistat ca firmele din regiune să semneze contracte pe termen lung pentru LNG din SUA, pentru a asigura securitatea energetică pentru următorii ani. Declarațiile sale au venit în cadrul conferinței The Economist, la aceeași eveniment unde oficiali eleni au evidențiat dificultățile legate de prețurile mari și de reducerile livrărilor din Qatar.
Alexandros Exarchou, CEO-ul grupului elen AKTOR și al traderului Atlantic – See LNG Trade, a afirmat că prețurile la energie vor fi extrem de ridicate în Europa iarna viitoare, în contextul războiului din Iran și al restricțiilor asupra gazului rusesc. El a cerut statelor din zonă să achiziționeze LNG american pentru a evita scumpiri masive.
Contextul pieței și impactul asupra României
Prețurile la gazele din SUA, în hub-ul Henry Hub, sunt în jur de 5 euro/MWh, comparativ cu 65 euro/MWh la TTF în Olanda, influențat de limitările de livrare din zona Golfului Persic. România poate beneficia de pe urma tranzitului de gaze, dacă sunt semnate contracte de achiziție pentru volumele transitate.
Prețul intern al gazelor pentru populație este reglementat și aproximează 110 lei/MWh, în timp ce pentru consumatorii comerciali, piața liberă are prețuri semnificativ mai mari. În cazul în care LNG-ul din SUA tranzitează România spre alte piețe, veniturile vor veni din taxele de tranzit, dacă sunt contracte semnate pentru consum în țările vecine.
Viitorul resurselor și provocările asociate
Producția internă de gaze este insuficientă pentru creșterea consumului, mai ales odată cu repornirea unităților de producție din industria chimică și dezvoltarea centrelor de energie. Conform șefului Transgaz, Ion Sterian, consumul național se va dubla, iar resursele din Neptun Deep vor fi limitate pentru acoperirea acestei creșteri.
Războiul din Ucraina și restricțiile recente ale UE privind importurile rusești pot duce la prețuri fără precedent la gaze, dacă LNG american nu va fi disponibil în cantități suficiente. România se află în faza de consolidare a infrastructurii pentru tranzit și cumpărare de gaze din piețe alternative, dar rezervele sale existente și politica energetică vor fi testate în următorii ani.
Decizia finală privind achizițiile de LNG și utilizarea infrastructurii pentru tranzit va influența în mod direct poziția României pe piața energiei în regiune.