Mihaela Gaglioti-Verlan, expertă în studiul pământurilor rare, afirmă că aceste resurse sunt esențiale pentru tehnologiile moderne, precum vehiculele electrice, turbinele eoliene și sistemele de securitate. În interviu pentru HotNews, ea explică cât de mari sunt implicațiile geopolitice și economice ale controlului asupra acestor minerale critice.
Resursele de pământuri rare și importanța lor strategică
Gaglioti-Verlan precizează că un smartphone conține aproximativ un gram de pământuri rare, iar o mașină convențională utilizează până la jumătate de kilogram. În variante hibride, cantitatea variază între 1 și 4,5 kilograme. Ea diferențiază clar între mineralele critique și pământurile rare, specificând că ultimele sunt reprezentate de 17 elemente chimice, printre care neodimul și disprosiul sunt cele mai valoroase în tehnologiile cu impact strategic.
Istoricul și evoluția industriei pământurilor rare
Criza din 2010, declanșată de China, care a oprit aprovizionarea Japoniei, a atras atenția globală asupra dependenței de China pentru aceste minerale. După acest incident, lumea a crezut că problema a fost rezolvată, însă lipsește o acțiune politică concretă pentru dezvoltarea de alternative.
Studii și cercetări internaționale ale Mihaelei Gaglioti-Verlan
Originară din Republica Moldova, stabilită în Italia, ea s-a specializat în geopolitica pământurilor rare. După studiile în Bologna și Johannesburg, a obținut în 2026 un doctorat la Copenhagen Business School, având o colaborare cu Universitatea Chineză de Științe pentru cercetare directă în China. În 2021, în timpul studiilor de master, a scris despre geopolitica acestor minerale, fiind printre puțini la momentul respectiv care s-au concentrat pe subiect.
Diferențele între mineralele strategice și pământurile rare
Mineralele strategice sunt cele utilizate în tehnologii esențiale pentru securitate și energie, precum turbine, vehicule electrice și sisteme de inteligență artificială. În schimb, pământurile rare sunt elemente chimice specifice, necesare pentru aceste tehnologii, însă nu toate au aceeași importanță economică sau tehnologică.
De ce nu toate țările valorifică aceste resurse?
Specialista afirmă că, deși resursele sunt răspândite, extragerea și prelucrarea lor necesită cunoștințe avansate, investiții semnificative și infrastructură specializată. China a investit de-a lungul timpului în această industrie, dezvoltând capacități tehnologice și logistice, ceea ce îi conferă avantaj actual. Mulți actori nu pot valorifica eficient aceste resurse din cauza costurilor mari și a lipsei tehnologiilor.
Strategia chineză în domeniu
China a început explorarea pământurilor rare în anii ’80, având în vedere că aceste minerale se găsesc și în zone precum Siberia. În anii ’50 și ’60, URSS și China colabora pentru resurse precum uraniul și pământurile rare. În perioada de deschidere economică, China a identificat o oportunitate uriașă, investind strategic și dezvoltând capacitățile naționale pentru câștigarea unui avantaj competitiv.
Declarația fostului premier Wen Jiabao
Wen Jiabao a afirmat că China a vândut pământuri rare la prețul sării, deși acestea au valoare comparable cu aurul. În start, China nu a recunoscut potențialul acestor minerale și le-a subevaluat. Guvernul și companiile chineze au menținut prețurile mici pentru a-și depăși concurența internațională, menținând astfel controlul asupra industriei.
Diferențele în politicile globale
China a abordat această industrie cu o strategie pe termen lung, susținută de stat, nu fiind condusă de profit imediat. În contrast, SUA și UE actitează pe bază de piață, fiind mai sensibile la costuri și norme de mediu. Această diferență duce la dependență și vulnerabilitate pentru alte state, în special dacă China decide să întrerupă aprovizionarea.
Rolul mineralelor critice în geopolitică și conflicte
Mineralele critice, precum pământurile rare, reprezintă un instrument de influență geopolitică pentru China. În timpul administrării Trump, SUA au impus tarife Chinei, iar în răspuns, China a redus exporturile de pământuri rare, obținând astfel unele avantaje în negocieri. Expertul menționează că aceste minerale pot fi folosite pentru a exercita presiune asupra relațiilor internaționale.
Resursele din România și Republica Moldova
Mihaela Gaglioti-Verlan nu are informații concrete despre resursele de minerale critice din România sau Moldova, precizând că explorarea în Uniunea Europeană a rămas în urmă din cauza dependenței de China. Există însă inițiative de identificare a resurselor și de dezvoltare a minei în regiune, dar acestea nu sunt încă dezvoltate.
Impactul crizei energetice din Orientul Mijlociu asupra industriei pământurilor rare
Expertul afirmă că situațiile de instabilitate în domeniul energetic accentuează necesitatea tranziției către energie verde. China domină producția de minerale esențiale, dar și alte țări precum cele din Africa și Australia cresc capacitățile. Dependența globală de acești furnizori face ca lanțurile de aprovizionare să fie vulnerabile.
Accesul cercetătoarei în China
Mihaela Gaglioti-Verlan spune că cercetarea sa a fost realizată transparent, având colaborare cu universitatea chineză și intervievând oficiali, companii și cercetători. Nu a avut probleme legate de acces sau de obținerea informațiilor, ci a pus accent pe discutarea politicilor și implicațiilor geopolitice, fără a tenta să obțină informații sensibile despre secrete industriale.