Studiu amplu sugerează că mediul înconjurător influențează markerii biologici ai îmbătrânirii, dar aceste efecte diferă în funcție de etnie și locație geografică. Cercetarea, coordonată de echipa universității Stanford, analizează 322 de oameni din Europa, Asia și America de Nord, atât cei născuți în țara de origine, cât și imigranți remigrați.
Structura studiului
Probele biologice au fost colectate între 2016 și 2019, în cadrul congreselor organizate de Human Proteome Organization în Massachusetts, Taiwan, Irlanda, Florida și California. Participanții au furnizat date despre proveniența genealogică și au fost supuși la analize complete ale genomului, proteomului, lipidomului, microbiomului intestinal și a nivelurilor hormonale.
Lotul include atât persoane care au rămas în țara de origine, cât și migranți pe alte continente, permițând compararea efectelor genetice și ale mediului. Originea familială a fost verificată prin analiza genetică, iar toate probele au fost colectate cu acordul explicit al participanților.
Diferențele dintre vârsta biologică și cea cronologică
Studiul utilizează algoritmul PhenoAge pentru a estima vârsta biologică, bazat pe parametri precum glicemia, inflamația, funcția renală și profilul leucocitar. În rândul bărbaților est-asiatici rămași în Asia, vârsta biologică a fost mai mică comparativ cu cei mutați în SUA și Canada.
La sud-asiatici, mutarea a fost asociată cu accelerarea procesului de îmbătrânire, în timp ce europenii mutați în America de Nord au prezentat o vârstă biologică mai mică decât cei rămași în Europa. Aceste diferențe au rămas semnificative chiar după ajustarea pentru vârstă, sex și locul recoltării.
<|endoftext|>