Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat vineri convocarea ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, pentru a fi informat despre măsurile luate de România în urma incidentului din Galați, unde o dronă s-a prăbușit pe un bloc de 10 etaje, provocând rănirea a două persoane. Autoritățile române au decis, totodată, închiderea Consulatului General al Federației Ruse din Constanța și declararea consulului general, Andrei Kosilin, drept persona non grata, cu termen de 72 de ore pentru părăsirea teritoriului național.
Decizii după incidentul din Galați
După ședința CSAT, autoritățile române au stabilit responsabilitatea dronei și au confirmat că aceasta aparține Federației Ruse. Ministrul afacerilor externe a precizat că dronele au fost identificate ca fiind ale Rusiei și că aveau explozibil. Oficialul român a spus că, deși ambasadorul rus nu a recunoscut responsabilitatea, poziția oficială a României este clară.
Oana Țoiu a afirmat că autoritățile române au stabilit apartenența dronei și au luat măsuri de răspuns, inclusiv expulzarea consulului rus și închiderea consulatului din Constanța. Ea a menționat că deciziile au fost luate în contextul unui eveniment considerat grav pentru securitatea națională.
Reacția Rusiei
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru TASS că Rusia va reacționa rapid la măsurile românești. Ea a afirmat că măsurile de retorsiune, inclusiv închiderea consulatului și declararea consulului general drept persona non grata, vor fi implementate fără întârziere.
Zaharova a subliniat că aceste măsuri reprezintă o reacție la deciziile României și a indicat că Rusia intenționează să răspundă prompt și ferm.
Măsuri de consolidare a apărării și consultări cu aliații
Oana Țoiu a menționat că autoritățile române au accelerat procedurile pentru dotarea armatei naționale. Potrivit acesteia, întărirea capacităților militare este o prioritate, având în vedere incidentul și riscurile de securitate.
Ministra a subliniat rolul României pe flancul estic al NATO, accentuând că țara are cea mai lungă frontieră cu zona de conflict. Oficialul român a spus că România rămâne în contact constant cu aliații NATO și că a avut discuții cu ministrii acestora pentru coordonarea pozițiilor și reacțiilor comune.
Condamnări și mesaje ale aliaților
Oana Țoiu a mulțumit pentru mesajele clare primite din partea partenerilor de alianță în ultimele ore. Ea a subliniat că România condamnă gesturile Rusiei considerate nesăbuite și că acționează pentru a proteja securitatea națională și regională.
Reacțiile din zona europeană și NATO indică o consolidare a poziției României ca stat vulnerabil, dar activ în coordonarea reacției față de incidentele cu caracter destabilizator.
Reacția Rusiei la măsurile românești
Maria Zaharova a afirmat că răspunsul Rusiei va fi rapid și va include măsuri de retorsiune față de deciziile României. Ea a menționat că aceste reacții nu vor întârzia să apară, fără a detalia natura acestora.
Diplomația rusă subliniază că măsurile românești sunt percepute de oficialii de la Moscova ca o provocare, însă sunt pregătiți să răspundă în mod adecvat la orice represalii ale Bucureștiului.
Aceste evenimente au tensionat relațiile bilaterale și au determinat o serie de măsuri diplomatice și militare din partea celor două state.