Oana Țoiu a declarat că este pentru prima dată în cei 70 de ani de la aderarea României la ONU când Bucureștiul solicită o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate pe o temă care implică direct România. Anunțul a fost făcut după incidentul din noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al țării și s-a prăbușit în Galați, fiind singurul eveniment de acest fel de la intrarea în ONU.
Detaliile incidentului
Conform declarațiilor ministrului Oana Țoiu, drona a zburat timp de patru minute pe teritoriul românesc, plecând dinspre zona de frontieră și prăbușindu-se la etajul 10 al unui bloc de locuințe din Galați. Locuința este situată în apropierea graniței cu Republica Moldova și Ucraina. La fața locului, autoritățile au intervenit pentru gestionarea incendiului generat de impact, iar un copil și o mamă au fost răniți și au primit îngrijiri medicale; aceștia se află acum în afara oricărui pericol.
Versionile și reacțiile
Reprezentantul Rusiei a acuzat România că a convocat „în grabă” reuniunea Consiliului de Securitate și că acuzațiile aduse împotriva Moscovei sunt „nefondate și părtinitoare”. Rusia a contestat versiunea prezentată de România cu privire la prăbușirea dronei, afirmând că detaliile tehnice și faptuale ridică semne de întrebare. Diplomatul rus a susținut că, dacă drona Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc, impactul ar fi fost mai grav, iar rezultatul nu s-ar fi limitat la un incendiu. Rusia a cerut o anchetă „obiectivă și depolitizată”, fiind gata să participe dacă va primi fragmente și date pentru analiză.
Concluziile autorităților române
Ministra Oana Țoiu a declarat, pe baza raportului tehnic, că analiza indică clar că drona prăbușită este de origine rusă. Fragmentarea rezultată din anchetă a identificat inscripții în caractere chirilice cu numele Geran-2 și componente electronice, sisteme de navigație și elemente ale motorului similare cu alte drone recuperate anterior în România și fabricate în Federația Rusă. Raportul tehnic evidențiază și marcaje de fabricație, inscripții tehnice și materiale specifice aceluiași proces de producție.
Implicații și reacția oficială
Oana Țoiu a subliniat că acest incident reprezintă o escaladare gravă, fiind pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina când cetățeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma unei incursiuni de drone rusești. În cazul respectiv, o mamă și un copil au fost răniți, iar impactul dronei a provocat pagube materiale și incendiu la clădirea afectată. Drona s-a prăbușit într-o zonă dens rezidențială, provocând evacuarea temporară a unei porțiuni din bloc.
Reacția autorităților și riscurile implicate
Ministra a condamnat comportamentul „iresponsabil” al Rusiei, acuzând repetate încălcări ale spațiului aerian românesc. În acest an, România a înregistrat peste 30 de incursiuni ale drone rusești, cu o frecvență în creștere. Ea a atras atenția că astfel de incidente nu trebuie privite ca o normalitate și reprezintă un factor de destabilizare pentru regiune. Ministra a subliniat necesitatea ca aceste încălcări să fie abordate de Consiliul de Securitate al ONU, considerând că războiul modern implică responsabilitate și nu creează distanță pentru astfel de acțiuni.
Potrivit datelor oficiale, incidentele repetate de încălcare a spațiului aerian, în special în țările din Europa Centrală și de Est, reprezintă o amenințare la adresa păcii regionale și necesită o reacție coordonată din partea organismele internaționale.