România are în vigoare un sistem de finanțare a asigurărilor sociale de sănătate, gestionat prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), controlat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). În primele patru luni ale anului 2026, execuția bugetară a Fondului Sănătății indică diferențe semnificative între datele furnizate de Ministerul de Finanțe Publice (MFP) și cele ale CNAS. Astfel, conform analizei, în acea perioadă, FNUASS a prezentat un excedent de 76 de milioane de lei conform datelor MFP, în timp ce datele CNAS indică un deficit de aproape 27 de milioane de lei.
Structura și fluxurile financiare ale Fondului Sănătății
Veniturile Fondului Sănătății provin predominant din contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS), reținute din salarii, plătite de angajați, și virate de ANAF. În plus, fondul include veniturile din contribuțiile de la persoanele cu venituri extrasalariale, plafonate la ANAF, taxa clawback din medicamente și subvenții. Banii colectați sunt utilizați pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor, precum și pentru acoperirea costurilor personalului medical și auxiliar în spitale.
Diferențele între datele oficiale ale MFP și CNAS
Analiza realizată de Economica.net evidențiază o diferență de 102 milioane de lei între valoarea veniturilor totale ale FNUASS din cele două surse. În timp ce MFP raportează un excedent, CNAS indică un deficit pentru aceeași perioadă. Valoarea veniturilor totale, conform MFP, este de 28,52 miliarde de lei, din care 26 de miliarde de lei provin din contribuții de asigurări de sănătate, și indică un excedent de 76 milioane de lei.
Conform datelor CNAS, veniturile totale în primele patru luni ale anului 2026 se cifrează la 28,42 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări se ridică la 25,86 miliarde de lei, ceea ce duce la un deficit de aproape 27 milioane de lei. Cheltuielile majore, precum plățile totale și cele pentru personal, bunuri și servicii, sunt similare la ambele instituții, iar diferențele apar în indicatorii de venituri.
Impactul diferitelor metodologii de raportare
Diferența de 102 milioane de lei între cele două seturi de date se explică prin metodologia diferită de măsurare a veniturilor. Astfel, indicatorii de venituri totale și venituri din contribuții de asigurări conduc la concluzii opuse privind echilibrul bugetului Fondului Sănătății. În timp ce datele MFP arată un excedent, cele ale CNAS indică un deficit, în urma unor valori diferite ale veniturilor.
Programele și cheltuielile, precum și plățile către furnizori de servicii medicale și personal, sunt comparabile în ambele execuții bugetare. În așteptarea unor răspunsuri oficiale din partea celor două instituții, analiza indică că diferențele sunt strâns legate de modul de calcul și raportare a veniturilor totale ale Fondului Sănătății.