Generalul în rezervă Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a acuzat în ultimele zile conducerea județului Brașov și a Ministerului Dezvoltării de blocaje în proiectele de infrastructură din zona poligonului Cincu. Toma susține că aceste obstacole au afectat mobilitatea militară a NATO și eforturile partenerilor europeni în cadrul exercițiilor din regiune.
Acuzații privind managementul și blocajele birocratice
Dorin Toma afirmă că, în perioada 2022-2025, eforturile NATO și ale forțelor aliate, în special cele franceze, de a asigura accesul și mobilitatea în zona poligonului Cincu au fost împiedicate de gestionarea deficitara a proiectelor de către administrația locală și autoritățile centrale. Conform fostului comandant, atât Consiliul Județean Brașov, condus atunci de Adrian Veștea, cât și Ministerul Dezvoltării, au fost responsabile pentru întârzieri și blocaje.
Un exemplu cert menționat de el este proiectul de demolare și construire a unui pod peste râul Olt, în zona Voila, finanțat prin PNDL. El a fost blocat timp de peste patru ani, din cauza birocrației și a întârzierilor legate de avizare.
Impactul blocajelor asupra operațiunilor militare
Toma susține că, din cauza acestor întârzieri, convoaiele militare au fost nevoite să folosească rute ocolitoare, neamenajate, precum cele din județul Sibiu sau alte trasee secundare din Țara Făgărașului. Aceste deturnări au generat costuri suplimentare și întârziere de zeci de kilometri la fiecare transport, afectând pregătirea și operațiunile NATO în zonă.
În plus, utilizarea drumurilor județene neadaptate pentru transportul de echipamente grele a deteriorat infrastructura locală și a crescut riscul unor incidente tehnice. Nu mai puțin important, o rută improvisată pe un drum comunal parțial asfaltat, trecând peste barajul hidrocentralei, a fost utilizată de mult timp, însă nu putea suporta traficul de echipamente grele, precum tancurile Leclerc ale armatei franceze, fiind nevoite să ocolească sute de kilometri.
Nevoia de modernizare și intervențiile diplomatice
Potrivit lui Toma, drumul județean DJ 104, esențial pentru deplasarea convoaielor grele, ar fi trebuit consolidat și modernizat, însă au fost elaborate doar planuri și documentații tehnice, fără realizarea efectivă a lucrărilor. În plus, noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu include un nod de legătură în zonă, ceea ce limitează legătura rapidă pentru militari.
Forțele NATO au făcut numeroase demersuri oficiale pentru deblocarea acestor proiecte. În total, Ministerul Apărării Naționale a trimis în zece luni mai multe scrisori către Ministerul Dezvoltării pentru a urgenta procedurile, însă proiectele au rămas în faza de avizare.
Pentru a soluționa problema, ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au intervenit oficial în cadrul Guvernului României, solicitând repararea urgentă a infrastructurii tactice din zonă.
Proiecte blocate și soluții locale
Dorin Toma a menționat și dificultățile în implementarea proiectului de apă și canalizare, pentru conectarea bazei militare. La solicitarea primarului localității, proiectul a fost blocat în proceduri birocratice, ceea ce a determinat forțele NATO să folosească soluții logistice proprii și bugete aliate pentru a menține funcționarea minimă a poligonului.
El a criticat lipsa de acțiune concretă în ceea ce privește infrastructura secundară, deși s-au făcut promisiuni în acest sens. Astfel, alianța NATO a fost nevoită să își asigure resursele propriilor forțe pentru mobilitate, ceea ce, după Toma, denotă un interes scăzut al autorităților române pentru efortul colectiv.
Această stare de fapt, conchide generalul, afectează grav eforturile comune și suprimă proiecte fundamentale pentru integrarea infrastructurii militare în planurile NATO în zona poligonului Cincu.