Un articol recent dezvăluit de jurnalistul Ovidiu Vanghele de la Centrul de Investigații Media scoate în evidență modul în care cererea pentru o ordonanță președințială, formulată de 16 politicieni ai Partidului Național Liberal (PNL), a fost repartizată și judecată la Tribunalul Ilfov. În condiții inedite, dosarul a fost soluționat în timp record, ridicând semne de întrebare legate de modul de repartizare și de competență a magistratului implicat.
Repartizarea dosarului și modul de judecată
Cererea pentru suspendarea deciziilor Biroului Politic Național al PNL a fost înregistrată joi, 15 iunie. La o oră și jumătate după solicitare, Tribunalul Ilfov a emis o hotărâre favorabilă, un termen extrem de rapid pentru asemenea cereri. Până în 2023, la tribunal, nu s-a înregistrat niciodată o decizie în aceeași zi pentru alte 40 de cereri similare.
Dosarul „de fond”, privitor la răspunderea civilă delictuală, a fost înregistrat tot joi, 15 iunie, cu obiectul „partide politice – ordonanță președințială”. Cererea de suspendare viza deciziile din 15 iunie ale Biroului Politic Național al PNL și solicita instituirea unei măsuri provizorii pentru anularea acestora.
Potrivit sursei, soluția rapidă a fost dată de Cristina Stoica, vicepreședinte al Tribunalului Ilfov, specializată în insolvențe, nu în drept civil. În practică, acest aspect ridică întrebări cu privire la competența cu care a fost soluționat dosarul, având în vedere specializarea acesteia.
Procesul de repartizare și controverse
Conform informațiilor din portalul instanțelor, cererea pentru ordonanță președințială a fost repartizată unui complet civil, condus de judecătoarea Ramona Dunca. La această situație, un avocat specializat susține că înregistrările dosarului au fost discrete, pentru ca solicitarea să fie direcționată către un anumit magistrat, un lucru care ridică suspiciuni legate de modul în care a fost distribuit dosarul.
Cert este că, pentru cazul ordonanței președințiale, completul nu era în concediu și nu a fost cazul unei decizii excepționale a Colegiului de Conducere al Tribunalului Ilfov, care ar fi putut stipula anumite competențe speciale, ci doar o repartizare normală. Discuțiile despre posibilitatea ca vicepreședintele Cristina Stoica să fi intervenit pentru soluționare în timp record sunt alimentate de faptul că hotărârile Colegiului de Conducere nu sunt publice, iar verificarea exacte a modului de repartizare nu este posibilă.
Specialiști în drept indică faptul că numai o decizie formală a Colegiului, pe care nu o sunt disponibile public, ar putea explica această repartizare facilă și rapidă a unei chestiuni de o importanță politică și legală atât de mare.
Implicații și context politic
Cei 16 liberali care contestă deciziile din 15 iunie au solicitat partidului, în plângerea formulată, daune morale de câte 250.000 de lei pentru fiecare, acuzați fiind că hotărârile atacate i-ar fi împiedicat să participe la voturile din Parlament.
Aceștia susțin că hotărârile atacate le-au restricționat dreptul de a vota în contextul deciziilor interne ale partidului și au cerut suspendarea lor până la soluționarea pe fond. Până la momentul în care s-a cerut ordonanța de suspendare, procesul de fond al cauzei rămâne în faza de judecare.
Următorul aspect important este reprezentat de avocatul celui care se opune conducerii Bolojan, reprezentată de casa de avocatură „Vlad, Cenușe și Asociații”. Acest cabinet legal are în portofoliu și reprezentarea Consiliului Județean Ilfov, condus de Hubert Thuma, un politician cunoscut ca fiind un critic al conducerii Bolojan.
Informațiile despre modul de repartizare a dosarului, implicarea directă a unui magistrat anume și situația specializării judecătorului de plantare indică o posibilă preferință a unor factori din Tribunalul Ilfov pentru o anumită parte sau pentru un anumit tip de soluție. Problemele legate de transparență în repartizare și de specializarea judecătorilor rămân în centrul dezbaterii legale privind această cauză.