Vladimir Tismăneanu, profesor de științe politice și istoric, afirmă că actuala criză politică din România reprezintă un “asalt împotriva statului de drept”, susținând că serviciile secrete și rețelele de influență au un rol important în această destabilizare. Într-un interviu acordat HotNews, analistul precizează că această criză indică o slăbire a instituțiilor democratice și o apelare la zone lipsite de control public.
Criza politică și influența serviciilor secrete
Tismăneanu consideră că în interiorul sistemului politic românesc are loc o apropiere periculoasă între serviciile secrete și elitele politice. El subliniază că participarea șefului unui serviciu secret la procesul de alcătuire a guvernului ridică întrebări despre controlul democratic asupra acestor instituții.
El atrage atenția asupra rolului SPP și asupra foștilor șefi ai serviciilor în implicarea în procesul politic, susținând că această implicare afectează echilibrul democratic. Teama sa este că aceste influențe pot crea o situație asemănătoare cu modele autoritare, precum Turcia sub Erdogan sau Peru sub Fujimori.
Poziția actualului lider local și criticile sale
Tismăneanu critică modul în care președintele Nicușor Dan gestionează situația politică. El afirmă că Nicușor Dan a fost ales pentru a “liberaliza și democratiza România”, însă acțiunile sale recente, precum hotărârea Tribunalului Militar București de achitare a foștilor șefi ai Jandarmeriei implicați în represaliile din 10 august 2018, nu sunt în concordanță cu aceste obiective.
Profesorul consideră această poziție ca fiind una de susținere a PSD, chiar dacă nu suspectează că liderul actual ar fi corupt. În opinia sa, Dan nu are un plan clar și se comportă incoerent, ceea ce contribuie la destabilizarea statului de drept.
Controlul serviciilor secrete și riscul consolidării autoritarismului
Tismăneanu aduce în discuție realitatea ca șefii SRI să participe la discutarea formării guvernelor, comparând această situație cu un control politic inadmisibil. El face referire la “Sindromul Hellvig”, un termen pe care-l utilizează pentru a descrie o situatie de tipul vechiului control nedemocratic.
Analistul critică intențiile de a reface legile securității naționale, considerând că astfel se apropie de exemplul statelor autoritare, precum Turcia sau Peru.
Pericolul populismului și corupției
Tismăneanu remarcă, în contextul unui articol din 2007, că procesul de reautocratizare globală începe odată cu susținerea discursurilor iliberale și cu consolidarea unor lideri populisti precum Vladimir Putin sau Viktor Orban.
El explică că aceste fenomene sunt alimentate de combinația între populism și mari interese financiare, ceea ce duce la fragilizarea instituțiilor democratice și la creșterea corupției.
Proiecte politice și influențe externe
Referindu-se la situația politică recentă, analistul afirmă că lipsa unui plan coerent al actualului lider local și apropierea de discursurile MAGA (“Make America Great Again”) pot risca să devieze România spre modele autoritare similare celor din istorie, precum petainismul din Franța.
El critică și apropierea discursului de o ideologie care poate fi însoțită de intenții strategice de război rece și de întărire a poziției externe a României în contextul geopolitic actual.
Legături cu nivelul de control și influența în domeniul securității naționale
Tismăneanu evidențiază că, în lipsa unei clarități în numirea și controlul serviciilor secrete, situația românească tinde spre un model de guvernare în care “oamenii din spatele ușilor închise fac jocurile”, ilustrând astfel o înstrăinare de principiile democratice.
El consideră că această situație compromite percepția și funcționarea statului de drept, adesea alimentată de incompetență și lipsă de profesionalism în conducerea acestor instituții.
În încheiere, Vladimir Tismăneanu afirmă că pentru o stabilitate democratică, România trebuie să-și păstreze și să-și reafirme valorile fundamentale ale constituționalismului democratic, chiar și în contexte de divergențe ideologice sau de interes național.