Bucureștiul a fost serios afectat de furtuna din noaptea de marți spre miercuri, când o ploaie înregistrată aproape cât media lunii iunie a provocat inundații în mai multe zone. Sute de case, străzi și secțiuni ale rețelei de metrou au fost inundate, iar problema ridică întrebarea dacă s-au putut lua măsuri preventive pentru a evita astfel de situații.
Fără planificare pentru situații extreme
Dan Bărbulescu, președintele Asociației Parcul Natural București, afirmă că există soluții pentru prevenirea efectelor unor fenomene meteorologice violente, dar acestea trebuie planificate din timp. El remarcă lipsa unui plan coordonat la nivelul administrațiilor publice pentru gestionarea astfel de situații.
„Probabil că în momentul în care, într-o noapte, vor curge 200 de litri pe metru pătrat, mari zone ale Bucureștiului se vor inundă și vor apărea victime umane, abia atunci lucrurile vor putea să intre într-o logică a planificării”, spune Bărbulescu.
Soluții bazate pe natură și infrastructură
El explică că Bucureștiul dispune de o infrastructură de canalizare pentru a prelua apa pluvială, dar această infrastructură are limite evidente în cazul unor furtuni extreme. Soluțiile bazate pe natură, precum zone de retenție și infiltrare, nu au fost încă suficiente pentru a gestiona aceste fenomene.
„Trebuie să integrăm natura în infrastructura urbană. Astfel, apa de ploaie poate fi absorbită, reutilizată sau menținută în sol pentru a reduce impactul inundațiilor și costurile de intervenție,” subliniază Bărbulescu.
El recomandă utilizarea modelării urbanistice pentru identificarea zonelor cu risc, precum și crearea de rețele de zone de infiltrare, biofiltrare sau retenție. Acestea pot fi instalate în parcuri, alveole sau bazine subterane, pentru a gestiona volume mari de apă de ploaie.
Parcul Natural București, un aliat pentru gestionarea apelor
Parcul Natural București joacă un rol cheie în managementul durabil al apei în oraș. Acesta funcționează ca un polder, zonă joasă capabilă să absoarbă apa de ploaie. Bărbulescu menționează că, prin gestionarea corectă, apa colectată în Parcul Natural Văcărești poate fi filtrată și reutilizată pentru irigații sau pentru alimentarea bălților din zonă.
„Apa de pe centrul comercial Sun Plaza va fi filtrată și folosită pentru a alimenta bălțile din parc, ca parte proiectului NATALIE. Aceasta este o inițiativă finanțată de Uniunea Europeană, care promovează refolosirea resurselor de apă în orașe,” explică directorul asociației.
El exemplifică și problemele generate de spațiile betonate, precum Lumea Copiilor în Sectorul 4, unde cantitatea de apă pluvială nu poate fi absorbită, ceea ce duce frecvent la inundații. În sectorul 3, acoperirea pământului din jurul arborilor cu tartan limitează infiltrarea apei în sol, agravând problema.
Necesarul de planificare pentru o București rezistent
Bărbulescu subliniază că o mare provocare pentru orașe precum București este lipsa unei viziuni pe termen lung pentru adaptare la schimbările climatice. El menționează că, deși alte orașe europene precum Copenhaga sau orașe din Germania au strategii de gestionare a fenomenelor meteorologice extreme, Bucureștiul nu dispune încă de planuri concrete.
„Eu nu cred că putem opri fenomenele de genul ploilor torențiale, dar putem atenua efectele lor prin soluții integrate, bazate pe natură și infrastructură. Numai așa putem preveni inundațiile și seceta,” afirmă expertul.
Soluții din Europa și aplicabilitatea în București
Dan Bărbulescu precizează că orașele din Nordul Europei, precum Utrecht sau Rotterdam, au implementat cu succes măsuri de gestionare a apelor pluviale. Acestea folosesc bazine de retenție, biofiltrare, zone de infiltrație și refolosire a apei pentru protecție și adaptare.
„Ei au început să trateze apa de ploaie ca pe o resursă și nu ca pe un deșeu. În București, trebuie să aplicăm strategii similare, să reducem suprafața impermeabilă și să creăm zone de infiltrație, astfel încât să preluăm natural apa de ploaie,” afirmă Bărbulescu.
Provocări și aspecte sociale
El menționează că subiectul schimbărilor climatice este încă puțin abordat de primari, din cauza dificultăților de planificare și a percepției asupra acestor fenomene ca fiind de termen lung sau necunoscute. Aceasta duce, adesea, la amânarea măsurilor concrete.
„Dacă nu vom planifica și nu vom avea strategii realiste, vom plăti în viitorul apropiat costuri mult mai mari. Cele mai multe intervenții rămân reactive și inevitabil vor fi mai scumpe,” avertizează Bărbulescu.
El adaugă că adaptarea orașelor la schimbările climatice implică investiții și cercetări mai ample, precum și modificarea infrastructurii pentru a include soluții naturale. În acest sens, proiecte precum cel pilot NATALIE încearcă să arate că apa de ploaie poate fi folosită ca resursă, în loc să fie considerată deșeu.
În contextul în care fenomenele extreme devin tot mai frecvente, planificarea și managementul durabil al apei reprezentă pași esențiali pentru reducerea riscurilor în București.