Politicienii români continuă să ascundă bunuri și venituri în declarațiile de avere, iar controalele sistematice sunt relativ rare, ceea ce contribuie la fenomenul cunoscut ca „averi invizibile în acte”. În ultimii ani, această situație a escaladat, fiind evidențiată în cazul unor figuri de prim-plan din politică, care dețin mașini și proprietăți neaduse în evidență oficial.
Contextul declarațiilor de avere și monitorizarea averilor
După aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, politicienii au început să depună declarații de avere și interese, urmând reguli clare. Inițial, au existat perioade de relativă transparență, cu o monitorizare activă din partea cetățenilor și a instituțiilor.
Unii politicieni au respectat aceste reguli, iar integritatea lor a fost considerată un factor de încredere. În schimb, alții au declarat averi și venituri cu reținere, însă de regulă au fost sancționați de ANI, justiție sau opinia publică prin vot.
Fenomenul bunurilor invizibile și consecințele sale
În ultima perioadă, însă, un fenomen observat este acela al deținerii clandestine de bunuri, în special mașini și case, ale căror nume nu apar în declarațiile oficiale. Problema devine acută pentru că această situație favorizează ascunderea adevăratelor venituri și patrimoniu, creând un tip de economie paralelă.
Pentru politicieni, averile neexplicate pot conduce la cariere accelerate sau la ocuparea unor funcții importante, fără o claritate asupra provenienței fondurilor. Fenomenul nu este limitat la nivelul politic, ci are implicații asupra transparenței și statului de drept.
Cazuri concrete și controverse
Un exemplu notoriu este cel al deputatului Mihai Weber, președinte al Comisiei de Apărare din Cameră. Acesta a fost surprins cu două autoturisme Mercedes GLE 53, după ce a fost identificat inițial cu unul dintre ele, pe un magazin sătesc. Autoturismele nu apăreau în declarațiile sale de avere, deși aveau o valoare cumulată de peste 200.000 de euro.
Weber s-a retras cu refuz după ce presa a adus în discuție aceste aspecte, deși ulterior a fost publicată și fotografia cu cele două mașini. La momentul respectiv, el a afirmat că „a rămas cu o sensibilitate” după întrebările repetate ale jurnaliștilor privind averile sale.
Un alt caz semnificativ este cel al deputatului Marian Mina, de la PSD Giurgiu, posesor al unui Audi SQ8 estimat la 120.000 de euro. În ciuda valorii ridicate, acesta plătește rate pentru mașină, venituri din parlament fiind insuficiente pentru achiziție.
În septembrie 2025, Marian Mina a fost promovat de Sorin Grindeanu în Comisia permanentă pentru controlul activității SRI, în urma unei cariere și a unei favorite controale, deși veniturile sale neexplicate ridică întrebări asupra modului de acumulare a averii.
Detalii despre alți politicieni și averile ascunse
Adrian Veștea, politician PNL și șef al Consiliului Județean Brașov, a avut mai multe incidente legate de transparența averii sale. De exemplu, a primit un aviz ORNISS, necesar pentru accesul la informații clasificate, fiind și fost ministru al Dezvoltării.
Pe parcursul mandatului, Veștea a fost implicat în controverse legate de aprobări pe terenuri extravilane și de modificări în Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al localității Râșnov. În declarațiile sale de avere apare o cabană ascunsă ani de zile, după care a declarat-o public.
În timpul unei sesiuni parlamentare, acesta a fost expus de presă când SPP l-a transportat rapid pentru protecție de la Parlament la București, fără a oferi explicații publice privind motivul urgenței.
Precedente și exemple din lumea politică
Unele declarații de avere ale politicienilor sunt lipsite de transparență, iar controlul asupra acestor informații se face cu dificultate. Exemplar este cazul baronului Marian Oprișan, care a invocat inițial că averea sa include bunuri ale mamei sale, pentru a justifica nivelul de avere, ulterior recunoscând „Mama sunt eu”.
Doi parlamentari, Eduard Koler de la AUR și Răzvan Ciortea de la PSD, în mod similar, au invocat existența banilor proveniți din „mama” – o explicație care atrage critici privind verificarea legitimității surselor de venit.
Există, însă, o problemă mai amplă legată de transparența serviciilor de informații. Rapoartele SRI, referitoare la activitatea din perioada 2021-2025, nu au fost publicate în ultimii cinci ani, iar cetățenii nu au acces la aceste documente.
Declarațiile de avere și controlul responsabilităților publice
În 2026, pentru prima dată după două decenii, declarațiile de avere ale demnitarilor au fost expediate în mare parte în secret, fiind ținute departe de public și de controlul parlamentar.
Președintele Klaus Iohannis nu a făcut încă publice toate declarațiile de avere, dar a respectat, cel puțin formal, această obligație în mandatul său. În schimb, premierul Nicușor Dan a avut întârziere de 365 de zile pentru publicarea propriilor declarații, acesta fiind singurul act de transparență întârziat major în acest domeniu.
Concluzii și reflecții relevante pentru societate
Momentul actual indică o situație în care regulile de transparență există formal, dar nu sunt aplicate efectiv. Societatea românească asistă la o scădere a controlului civil și o creștere a numărului de persoane publice care dețin averi neclare sau ascunse, în timp ce legile și procedurile pentru obținerea documentelor sunt relativ simple, dar descompuse sau ignorate.
Pentru toate aceste cazuri, legea și reglementările existente sunt considerate de unii ca fiind mai rigide pentru eliberarea unui permis de intrare în instituții culturale, precum bibliotecile, decât pentru autorizarea unor funcții de conducere politică. În final, societatea trebuie să conștientizeze că obiecte precum mașini și case sunt doar elemente ale unui puzzle mai complex: acela al transparenței, al integrității și al respectului față de valorile fundamentale ale democrației.
