NATO va intensifica eforturile pentru creșterea cheltuielilor militare ale statelor membre, în condițiile în care progresul în atingerea țintei de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 este variabil și pune presiune pe bugete naționale. Summitul alianței va avea loc marți și miercuri, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, va insista asupra respectării angajamentelor asumate.
Contextul angajamentelor financiare ale NATO
În 2022, aliații NATO au convenit, sub presiunea fostului președinte american Donald Trump, să-și majoreze cheltuielile de apărare până la 5% din PIB în 2035. Această țintă reprezintă peste dublul nivelului de cheltuieli militare totale înregistrate de statele europene și Canada în 2025.
Unele țări, precum Germania și statele nordice și est-europene, au crescut eficient cheltuielile de apărare. Germania intenționează să dubleze bugetul pentru apărare până în 2030, depășind 200 de miliarde de euro, fiind dispusă să modifice regulile fiscale pentru a permite această majorare.
Polonia, Lituania și Estonia au deja alocat fonduri semnificative pentru apărare, atingând sau fiind aproape de obiectivul de 2% din PIB, cu Varșovia cheltuind 4,3% din PIB în 2022.
În schimb, alte state importante întâmpină dificultăți în majorarea bugetelor. Marea Britanie a anunțat planuri pentru cheltuieli suplimentare de 15 miliarde de lire sterline, doar parțial acoperite din fonduri alocate din alte domenii. Critici din opoziție și din sectorul militar reclamă lipsa unei date clare pentru atingerea pragului de 3% din PIB pentru apărare, conform angajamentelor NATO.
În Italia, premierul Giorgia Meloni a anunțat că planifică să crească bugetul pentru apărare și cheltuielile destinate securității interne. În 2026, se intenționează ca aceste cheltuieli să ajungă la 2,8% din PIB, față de nivelul de anul trecut, însă cea mai mare parte a creșterii va fi direcționată spre securitatea internă.
În alte state europene precum Franța, planurile prevăd majorarea cheltuielilor de la circa 2% la 2,5% din PIB până la sfârșitul deceniului, deși această țintă poate fi afectată de eforturile de a menține deficitul bugetar în limitele zonei euro, în contextul apropiatei alegeri prezidențiale.
Spania păstrează același nivel de cheltuieli militare, de 2,1% din PIB, destinând noile resurse mai ales pentru tehnologii cu aplicare civilă.
Mecanisme de sprijin și provocări în atingerea țintelor
Ministerul german de Finanțe anunțase propunerea de a modifica regulile fiscale pentru a permite sporirea cheltuielilor militare. Acest lucru este necesar pentru ca Germania să atingă obiectivul de peste 200 de miliarde de euro pentru apărare.
NATO a contestat declarațiile unor state precum Cehia, Slovenia și Albania, despre confirmarea faptului că acestea ar fi atins obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare. Alianța solicită aceste țări să-și revizuiască cifrele pentru a reflecta realitatea.
Capacitatea industrielă și credibilitatea angajamentelor
Specialiști NATO și experți economici pun sub semnul întrebării sprijinul pentru țarașele care susțin că au îndeplinit vechiul angajament. Aceștia subliniază necesitatea ca statele să mențină o traiectorie credibilă către obiectivul de 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare.
Pot fi necesare investiții suplimentare în industria de apărare pentru a susține aceste creșteri de buget. Analiști precum Ana Boata avertizează asupra riscului ca, după schimbările politice și economice generate de Trump, țintele de cheltuieli să fie reluate sau modificate în funcție de noile contexturi politice.
Pentru moment, oficialii NATO își mențin prioritățile de consolidare a cheltuielilor militare, urmărind atingerea țintei de 5% din PIB până în 2035, într-un context internațional marcat de tensiuni și conflicte regionale.
