Foametea din 1946-1947, declarată crimă împotriva umanității în Moldova

0
2
interviu-oamenii-mureau-pe-strazi-si-mancau-coaja-de-copac-ce-a-fost-foametea-din-1946-1947,-care-va-fi-declarata-crima-impotriva-umanitatii-de-parlamentul-de-la-chisinau-–-hotnews.ro
INTERVIU Oamenii mureau pe străzi și mâncau coajă de copac. Ce a fost foametea din 1946-1947, care va fi declarată crimă împotriva umanității de Parlamentul de la Chișinău – HotNews.ro

Parlamentul de la Chișinău va declara foametea din Basarabia din 1946-1947 drept crimă împotriva umanității, pe fondul unui proces de reevaluare a trecutului sovietic și de consolidare a culturii memoriei. Potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere, numărul victimelor s‑ar situa între 115.000 și 200.000 de morți, reprezentând aproximativ 5% din populația RSS Moldovenești din acea vreme.

Contextul și cauzele foametei din 1946-1947

Potrivit deputatului Virgiliu Pâslariuc, istoric și autor al proiectului de lege, seceta a fost doar factorul inițial al crizei. Politicile sovietice de colectare forțată a cerealelor au transformat o problemă agricolă într-o foamete de masă. Aceasta a fost rezultatul unor decizii sistematice, aplicate în contextul politicii de ocupație sovietice.

Impactul politicilor sovietice asupra populației

Colectarea forțată a cerealelor a generat o insuficiență accentuată a resurselor alimentare. Într-un interviu pentru HotNews, Virgiliu Pâslariuc afirmă că politica de stat a fost responsabilă pentru agravarea situației, care a dus la moartea a numărului considerabil de oameni înscriși în bilanțul morților cauzate de foamete.

Importanța recunoașterii legale

Proiectul de lege intenționează să fie un pas important în recunoașterea oficială a tragicelor evenimente. La 80 de ani de la evenimente, inițiativa urmărește să contribuie la reevaluarea istorică și la consolidarea memoriei colective, fiind parte a unui proces mai larg de reconsiderare a trecutului sovietic.

Relevanța și contextul actual

Această decizie legislativă survine în contextul unor demersuri similare din alte țări, în care genocidul și crimele împotriva umanității sunt recunoscute oficial. În cazul Republicii Moldova, această recunoaștere are ca scop și prevenirea uitării și a minimalizării impactului acelor evenimente asupra identității naționale.

Reacțiile și pozițiile

Până în prezent, nu au fost anunțate reacții oficiale din partea altor instituții sau reprezentanți politici, dar proiectul este susținut de deputatul Virgiliu Pâslariuc, care explică și contextul istoric al declanșării crizei. Este prevăzut ca procesul legislativ să avanseze în următoarele etape, pentru a fi adoptat formal.

Provocări și urmări

Recunoașterea foametei ca crimă împotriva umanității poate influența perspectivele istorice și percepția publică asupra perioadei sovietice în Republica Moldova. În cadrul dezbaterilor, se pun accent pe necesitatea rememorării și pe importanța includerii acestor evenimente în cultura memoriei naționale.

Proiectul de lege va fi supus votului în perioada următoare în Parlamentul de la Chișinău.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.