România se află în criză politică de la data de 20 aprilie, atunci când PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan, urmat de demisia miniștrilor PSD, PNL și USR pe 23 aprilie. De atunci, țara nu are un guvern formal, iar negocierile pentru formarea unuia continuă fără rezultate clare.
Negocieri la Cotroceni și declarații reciproce
Noile discuții de la Palatul Cotroceni au început la ora 9.00 și au reunit reprezentanți ai principalelor partide: PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentantul Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Ultima întâlnire similară avusese loc pe 26 iunie.
Pe 8 iulie, Nicușor Dan a afirmat că nu intenționează să propună un premier care să nu obțină votul majorității în Parlament, menționând că variantele propuse, Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu, nu au șanse să fie aprobate.
În timpul acestei perioade, PNL și PSD și-au continuat atacurile reciproce. Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a transmis că PNL nu va salva PSD și că partidul său nu este interesat de o astfel de alianță.
Pe 12 iulie, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a răspuns, acuzând PNL de blocaj politic și de angajamente neînțelese, citând exemple despre gestionarea bugetului și stabilitatea politică. El a afirmat că PNL, aflat la putere de șapte ani, a devenit o sursă de blocaj politic.
Tot în acea zi, reprezentantul USR, Radu Miruță, a propus o soluție alternativă, inclusiv împărțirea mandatului guvernamental până în 2028, alternând guvernarea între USR, PNL și UDMR, și o perioadă pentru guvernarea PSD, condiționată de voturile Parlamentului.
Criza politică și demisia Guvernului Bolojan
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai, după 11 luni de la învestire. Votul în Parlament a fost de 281 de voturi pentru, exact numărul de voturi necesar pentru a depune o moțiune de cenzură. Seara, PNL a anunțat că a intrat în opoziție. Nicușor Dan a declarat că un nou Guvern va fi format într-un termen rezonabil.
După această criză, consultările pentru desemnarea unui nou premier au început pe 18 mai și s-au finalizat pe 4 iunie, când președintele a propus pentru funcție pe Eugen Tomac. Parlamentul nu a aprobat această propunere, nici de la PNL, nici de la USR, fiecare partid preferând alți candidați sau refuzând sprijinul.
În următoarele zile, au fost vehiculate alte variante, printre care cele ale lui Eugen Tomac și Adrian Veștea, însă ambele au fost respinse în Parlament. La 22 iunie, Adrian Veștea a venit cu programul de guvernare și lista miniștrilor, dar a fost respins cu 189 de voturi favorabile, fiind nevoie de 233.
Președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele pentru găsirea unei soluții acceptabile. PSD a înaintat varianta Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut o candidatură comună pentru Siegfried Mureșan. Între acestea, au apărut și acuzații legate de fideliță și poziții schimbătoare, precum și declarații politice despre susținerea sau respingerea candidaturilor.
Impactul demiterii și perspective
De la momentele de tensiune, Ilie Bolojan, care a fost demis în mai, nu a putut fi înlocuit până acum cu un Guvern funcțional. Ca urmare, România rămâne fără un guvern complet și funcțional din aprilie.
Președintele Nicușor Dan a menționat că un nou Guvern va fi constituit în termen rezonabil, dar în lipsa unui acord politc, discuțiile continuă fără rezultate concrete.
Criza politică s-a accentuat prin atacuri reciproce și proceduri de negociere lungi și dificil de finalizat, în condițiile în care nu există încă o soluție clară pentru formarea unui Guvern stabil.
