O planetă stâncoasă mai mare decât Pământul, denumită LHS 1140 b, a fost identificată ca o posibilă exoplanetă locuibilă, având o masă de peste cinci ori mai mare decât cea a Terrei și o rază de aproximativ 1,7 ori mai mare. Descoperirea a fost făcută în 2017, iar cercetările recente indică faptul că această planetă are o atmosferă în mare parte compusă din heliu, ceea ce o face interesantă pentru studiile asupra evoluției atmosferei planetelor din afara sistemului solar.
Proprietățile și descoperirea planetei LHS 1140 b
LHS 1140 b orbitează o pitică roșie, o stea cu aproximativ o cincime din masa și dimensiunea soarelui și mult mai rece. Planeta primește circa 42% din energia solară pe care o primește Pământul, ceea ce o situează în zona în care temperaturile ar putea permite existența apei lichide. Este clasificată drept un super-Pământ, având o compoziție predominant stâncoasă.
Astfel de planete atrag atenția pentru potențialul lor de a fi locuibile, însă precizia în stabilirea condițiilor de pe suprafață și în caracteristicile atmosferei rămâne în curs de dezvoltare.
Analiza atmosferei și implicațiile observațiilor
Cercetătorii au utilizat spectrograful WINERED, de la Observatorul Las Campanas din Chile, pentru a analiza atmosfera planetei. În septembrie 2024, LHS 1140 b și vecina sa, LHS 1140 c, au trecut prin fața stelei lor, permițând analizarea radiatiei traversate de gazele din jurul planetelor.
Analiza spectroscopică a relevat semnătura heliului în cazul lui LHS 1140 b. Se estimează că această porțiune a atmosferei se pierde în spațiu cu o viteză de sute de mii de kilograme pe secundă, fiind expusă la temperaturi ce depășesc 4.700 de grade Celsius, alimentate de radiația stelei.
Ulterior, în 2025, semnalul de heliu nu a mai fost detectat din cauza unor variații în pierderea gazului, ceea ce sugerează că procesul de dispersie este influențat de activitatea stelei. Cercetătorii cred că o atmosferă de heliu poate fi episodică, variind în funcție de dinamica radiației și magnetismului stelei.
Relevanța descoperirii pentru clasificarea exoplanetelor
Aparține unei categorii noi de planete, numite de cercetători „lumi cu heliu”, care, deși și-au pierdut hidrogenul din atmosfera primară, păstrează o fracțiune de heliu acumulată la formare. Aceasta oferă informații despre modul în care evoluează atmosferele planetelor îndepărtate și impactul variabilității stelei asupra acestora.
Studiile indică faptul că pierderea de gaz nu este constantă, fiind influențată de activitatea stelei și de interacțiunea cu vântul stelar și câmpurile magnetice. Această dinamică face ca procesul de evoluție a atmosferei să fie diferit față de planetele din sistemele solare cunoscute.
Implicații pentru statutul de planetă locuibilă
Deși LHS 1140 b se află în zona considerată potrivită pentru apă lichidă, prezența unei atmosfere de heliu nu garantează automat locuibilitatea. Pentru a afirma dacă planeta poate susține viața, cercetătorii trebuie să studieze compoziția gazelor din apropierea suprafeței, precum și existența oceanelor, norilor sau unui climat stabil.
Distanța față de stea contribuie la păstrarea atmosferei și la menținerea temperaturilor potrivite, dar nu elimină complet riscul ca mediu să fie ostil. Detectarea atmosferei a fost realizată cu ajutorul unui telescop terestru, iar cercetările viitoare vor continua pentru a confirma structura atmosferei și a evalua dacă LHS 1140 b are condiții favorabile vieții.
Context și perspective
Steaua pitică roșie, care înconjoară LHS 1140 b, este cunoscută pentru potențialul de a produce radiații și erupții cosmice periculoase. În cazul acestei planete, însă, se pare că atmosfera a fost menținută timp de peste trei miliarde de ani, datorită poziției și altor factori care au limitat expunerea la radiații distructive.
Rezultatele actuale contribuie la înțelegerea evoluției atmosferei planetelor similar cu super-Terra și relevă modul în care variațiile activității stelare influențează durabilitatea atmosferei. Studiile ulterioare vor încerca să determine dacă LHS 1140 b are condițiile necesare pentru a fi considerată o planetă potențial locuibilă, bazate pe prezența apei și stabilitatea climatică.
