Un apel aparent oficial poate duce la pierderea rapidă a economiilor personale, deoarece escrocii induc panică și profită de încredere pentru a cere transferuri de bani, fără a necesita spargerea sistemelor informatice. Evenimentul ING SAFE Talks 2026 a evidențiat faptul că fraudările telefonice, cunoscute ca vishing, au devenit cea mai frecvent raportată formă de atac în România, depășind phishing-ul și fraudele prin SMS.
Vishing-ul, cea mai răspândită metodă de fraudă în primele șase luni ale anului 2026
În prima jumătate a anului 2026, 42% dintre incidentele raportate către Directoratul Național de Securitate Cibernetică au fost fraude prin telefon. Acest procent este aproape triplu față de cele legate de phishing, care au reprezentat 14%, și peste dublu față de fraudele prin SMS (smishing), cu o pondere de 13%.
Deși tehnicile folosite nu sunt inovatoare, escrocii sporesc credibilitatea apelurilor prin utilizarea tehnicii de spoofing, afișând numere legitime și cunoscând detalii personale ale victimelor. Modus operandi include declararea unui credit fraudulos, anunțarea implicării într-o anchetă sau avertizarea asupra unor fonduri în pericol, solicitând transferuri rapide, coduri de securitate sau instalarea de aplicații pentru control de la distanță.
Recunoașterea tentativelor de fraudă și dimensiunea dosarelor
Reprezentanții Poliției Române au declarat că, până la sfârșitul lunii iunie 2026, în sistem erau în curs de soluționare circa 72.000 de dosare legate de infracțiuni informatice, din care aproximativ 15.000 au fost înregistrate în prima jumătate a anului. În ianuarie 2026 existau circa 67.000 de dosare, din care s-au soluționat circa 10.000 în ultimele șase luni.
Valoarea prejudiciilor este dificil de estimat, întrucât multe cazuri implică rețele internaționale și bunuri furate acoperite de mai multe dosare. În 2025, prejudiciile recoverate au totalizat aproximativ 11 milioane de lei, iar în 2026, aproape 19 milioane de lei. Poliția precizează că aceste sume nu reprezintă întreaga valoare a prejudiciilor totale, fiind distribuite pe mai multe cazuri și dosare, cuTranzacții și victime din multiple state.
Cât despre proveniența infractorilor, reprezentanții Poliției afirmă că nu există un profil unic, iar fraudele pot avea atât membri români, cât și grupări internaționale. În unele cazuri, operațiunile sunt efectuate de rețele care interacționează în mai multe țări, complicând anchetele.
Pericolele pentru persoanele de peste 50 de ani și studiile recente
Un studiu derulat de EXACT Business Solutions pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, cu sprijinul ING Bank România, a analizat fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani. În perioada 12 mai – 2 iunie 2026, au fost intervievate telefonic 701 persoane bancarizate, cu o marjă de eroare de 3,7%.
Rezultatele indică o situație paradoxală: deși peste șase din zece respondenți declară că au fost victime ale cel puțin unei fraude, aceștia cunosc, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude existente. În același timp, 66% dintre participanți recunosc că au primit apeluri sau mesaje false pretinzând proveniența de la bănci sau alte instituții, iar 63% au auzit de phishing prin linkuri false. Alte tactici frecvente includ solicitarea de parole, actualizarea profilului sau expedierea de oferte nerealiste.
Cei mai expuși sunt persoanele peste 50 de ani, care pot fi păcălite chiar dacă știu despre pericole, fiind induse în eroare de scenarii convincătoare și presiunea timpului.
Rolul inteligenței artificiale și metodele moderne de fraudare
Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention în cadrul ING Bank România, a subliniat că grupurile infracționale organizate funcționează ca niște companii, având recrutări, call-center și dezvoltatori IT. Infrastructura și scenariile de fraudă sunt testate înainte de a fi utilizate.
Tehnologia de inteligență artificială amplifică profesionalismul acestor atacuri, permițând generarea de mesaje corecte gramatical, imitărea stilului instituțiilor și personalizarea conținutului pe rețele sociale. Pot fi realizate videoclipuri false sau deepfake-uri vocale, utilizate în apeluri telefonice, pentru a induce în eroare victimele cu vocea unor părinți, copii, director sau reprezentanți ai unor instituții.
Verificarea autenticității mesajelor și apelurilor devine tot mai dificilă, deoarece pot fi impecabil scrise și sonore, iar numerele afișate pot părea legitime. Astfel, identificarea fraudelor trebuie să se bazeze pe solicitări și comportament, nu doar pe aspecte vizuale sau auditivi.
Soluții tehnice și recomandări pentru prevenție
Evenimentul a prezentat ecosistemul ING SAFE, care include instrumente precum serviciul automat ING SAFE Call. Acesta permite verificarea tranzacțiilor suspecte: dacă sistemele detectează o plată neobișnuită, clientul primește un apel și poate confirma sau respinge operațiunea prin butoanele telefonice.
De asemenea, ING a introdus funcționalitatea SAFE Button în aplicația Home’Bank, pentru blocarea rapidă a accesului la cont în cazul suspiciunilor de fraudă. Aceasta permite intervenții rapide, într-un moment critic, pentru a limita pierderea fondurilor.
Pentru prevenirea fraudei, recomandările includ respingerea apelurilor sau mesajelor nesolicitate, contactarea băncii folosind numere oficiale, evitarea clickului pe linkuri suspecte și verificarea identității oricărei solicitări de transfer de bani. Este recomandat stabilirea unui cuvânt secret în familie, pentru autentificare rapidă în situații de urgență, și conștientizarea faptului că fraudele moderne exploatează reacțiile emoționale și timpul limitat pentru acțiuni.
