România are cel mai mare nivel de creștere a consumului populației dintre țările din regiune din 2007, de când a intrat în Uniunea Europeană. În timp ce depășește toate celelalte cinci state (Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia), are cele mai bune rezultate și în alte domenii legate de bunăstare, precum speranța de viață, reducerea riscului de sărăcie și indicatorul de inegalitate Gini în perspectiva anului 2025. În schimb, țara se află pe ultimul loc în 14 capitole de performanță.
Performanțe și provocări ale României
România înregistrează creșteri semnificative în creșterea nivelului de trai, având o evoluție peste media regională în domeniul bunăstării. Indicatorii de sănătate și reducerea sărăciei au arătat progrese. În plus, productivitatea muncii înregistrează o creștere.
Dacă la aceste capitole țara excelează, problemele majore apar în alte domenii. România este pe ultimul loc la 14 indicatori, inclusiv în educație, unde performanțele sunt discriminate în toate domeniile analizate. Situația fiscală s-a înrăutățit recent, iar datoria publică a crescut semnificativ, vulnerabilizând dezvoltarea economică viitoare.
Valoarea absolută a deficitului comercial rămâne o sursă de îngrijorare, chiar dacă acesta a înregistrat o scădere relativă în ultimii ani. În plus, indicatorii privind infrastructura și economia productivă, precum rețeaua de autostrăzi sau creșterea sectorului TIC, au avut evoluții pozitive, dar acestea nu sunt suficiente pentru a compensa zonele deficitare.
Pe termen lung, amenințările majore pentru dezvoltarea României includ populația cu nivel de educație scăzut comparativ cu standardele europene, creșterea datoriei publice și încetinirea economiilor principalilor parteneri comerciali. În aceste condiții, fundamentul pentru o dezvoltare sustenabilă rămâne fragil.
Comparativ regional și evoluția țărilor din zona UE
Țările care au intrat în UE în același val cu România nu au reușit să atingă convergența economică așteptată în ultimii douăzeci de ani. Cehia are cel mai bun rezultat, fiind pe primul loc pentru șase din cei 13 indicatori evaluați, însă avantajul său în raport cu celelalte state a scăzut în timp.
Polonia a avut o ameliorare semnificativă pentru 7 indicatori, însă se confruntă cu o situație demografică dificilă. În prezent, populația poloneză îmbătrânește mai rapid decât în Japonia, ceea ce ridică probleme privind sustenabilitatea creșterii economice.
Ungaria a înregistrat cele mai slabe rezultate dintre statele de fost aderare, fiind pe ultimul loc la șapte indicatori și fără nicio poziție de lider pe niciunul. La momentul aderării, Ungaria avea un nivel de dezvoltare apropiat de Cehia, dar crizele din ultimul deceniu, împreună cu începutul de nivel ridicat al îndatorării și suspendarea fondurilor europene, au impactat negativ evoluția sa.
Conform analizei, Ungaria a avut cea mai proastă evoluție generală, fiind ultimă la majoritatea indicatorilor analizați și nereușind să mențină ritmul de dezvoltare în ultimii ani.
Pentru mai multe detalii despre măsurile necesare pentru îmbunătățirea situației României, analiza completă poate fi consultată online.
