În România, în ciuda poziției sale în Uniunea Europeană la niveluri înalte ale mortalității materne și infantile, sistemul de sănătate reproductivă continuă să fie afectat de practici medicale abuzive și proceduri invazive, frecvent realizate fără consimțământul clar al pacientelor. Un amplu studiu realizat pe aproape 5.600 de femei, în cadrul unei investigații a Snoop.ro, confirma un tipar alarmant de intervenții violente și abuzive în sălile de naștere, atât în spitalele publice, cât și în cele private, în condițiile în care o mare parte a femeilor relatează experiențe traumatizante, repetate de mai multe ori în timpul nașterii.
Studiu amplu și mărturii ale mamelor
Studiul, publicat de Asociația Moașelor Independente din România, analizează experiențele a aproape 5.600 de femei, condus de apelul public lansat de jurnalista Luiza Vasiliu. Peste 75% dintre participante au trecut prin cel puțin două proceduri invazive în timpul nașterii, iar aproape jumătate dintre ele au suferit patru sau mai multe intervenții. Multe dintre aceste proceduri, precum ruperea artificială a membranelor, administrarea de oxitocină sau epiziotomia, au fost realizate fără explicații și fără acordul explicit al mamei.
O mamă născută în 2019 la maternitatea din Baia Mare a relatat că, și după 22 de ani, experiența nașterii sale a fost traumatizantă de fiecare dată, remarcând că nimic nu s-a schimbat din experiența mamei sale. Alte mărturii indică un climat de violență, umilință și lipsă de respect față de femei în sălile de naștere.
Probleme la nivel european și cauze ale nașterilor prin cezariană
România are cea mai mare rată a mortalității infantile din UE și se situează pe locul 5 la mortalitatea maternă, conform datelor disponibile. În același timp, țara se numără printre cele cu cele mai scăzute numere de moașe active, depășită de peste cinci ori de Irlanda, și are o rată a cezarianelor de 51,4%, mult peste recomandarea OMS de 15%.
Principalele motive pentru alegerea nașterii prin cezariană sunt, în ordinea frecvenței raportate: teama de durere (60%), povești traumatizante despre nașteri vaginale (49%), convingerea că operația protejează mama (30%), siguranța percepută pentru copil (22%) și frica de modificări ale vaginului sau impact asupra vieții sexuale (11%). O femeie din 2021, născută într-o clinică privată din București, a descris presiunea și prejudecățile la care a fost supusă în timpul consultației, fiind întrebată direct dacă se consideră eroina pentru alegerea nașterii naturale.
Proceduri invazive și violență nejustificată
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca majoritatea nașterilor să se desfășoare fără intervenții majore inutile. În România, însă, multe femei trec printr-un lanț de proceduri rapide și fără explicații, precum ruperea artificială a memebranelor, administrarea de oxitocină, manevra Kristeller sau epiziotomia.
Medici afirma că aceste proceduri sunt adesea aplicate fără informarea pacientelor. Dr. Bogdan Cioată, obstetrician-ginecolog la o clinică privată din Timișoara, afirmă că pacientei nu i se explică de ce i se face epiziotomie. În același timp, dr. Alexandra Butean sugerează necesitatea unor cursuri de comunicare pentru personalul medical astfel încât femeile să fie mai bine informate și să își dea consimțământul.
Procedura manevrei Kristeller, inventată în secolul XIX și descurajată sau interzisă de OMS și ghidurile medicinale europene din cauza riscurilor, rămâne frecvent practică în multe clinici și spitale din România. Un exemplu procentual, arată că trei sferturi dintre femei au trecut prin cel puțin două astfel de proceduri, iar aproape jumătate au avut patru sau mai multe.
Traume și neîncredere în sistemul medical
Unul din trei respondente descrie nașterea drept o experiență traumatică, iar o pătrime preferă să nu mai repete această experiență vreodată. Mai multe femei relatează situații de umilire, durere necontrolată și lipsă de sprijin în cele mai vulnerabile momente, inclusiv separarea de bebeluș sau administrarea de medicamente fără consimțământ.
O femeie născută în 2020 într-un spital de stat din Iași a relatat că nu i s-a verificat efectul anesteziei și a simțit totul, iar o altă a povestit cum a fost tratată ca la abator în spitalul din Brașov, unde i s-a administrat oxitocină fără acord și a fost umilită, rămânând singură în sala de nașteri.
Violența obstetrică – un concept rămas în umbră
Violența obstetrică include forme de brutalitate explicită, precum violența verbală și fizică, precum și intervenții făcute fără consimțământ și explicație, precum și acțiuni subtile precum umilirea, refuzul medicației pentru durere sau lipsa accesului la servicii medicale esențiale.
Deși în alte țări, precum Spania și Portugalia, conceptul de violență obstetrică este recunoscut legal, în România discursul public și legislația legată de acest fenomen sunt încă limitate. În aprilie 2026, în urma unei investigații publicate de Snoop.ro, senatorul Ruxandra Cibu Deaconu (USR) a propus modificări ale Legii drepturilor pacientului pentru a include dreptul femeilor de a avea alături o persoană de sprijin în timpul travaliului și nașterii, precum și dreptul la intimitate.
Investigația detaliază date, mărturii și grafice interactive și poate fi consultată pe platforma Snoop.ro.
