România își pregătește noile reguli pentru salarizarea angajaților din sectorul public, planificate să fie implementate în următorii ani. Potrivit unui proiect de lege actualizat de Ministerul Muncii, aproximativ 420.000 până la 445.000 de dintre cei 1,272 milioane de angajați din administrație și instituții de stat vor fi afectați de această măsură, care vizează salariile peste nivelurile stabilite în noile grile salariale.
Prevederile legii și impactul asupra angajaților
Măsura vizează persoanele a căror salariu depășește grila salarială stabilită în legislație. În aceste cazuri, salariile nu vor mai crește până când remunerația lor nu va ajunge la nivelul noii grile. Aceasta înseamnă că salariile acestor angajați vor fi blocate temporar până ce noile reguli le vor acoperi veniturile actuale.
Estimările indică faptul că procesul de ajustare a salariilor va dura mai mulți ani, în funcție de calendarul de aplicare a legii. Până atunci, salariile celor cu venituri peste grilele stabilite nu vor suferi modificări.
Sectoare cu cele mai multe posturi ocupate
Aproximativ două treimi dintre angajații din sistemul bugetar activează în patru domenii esențiale: educație, sănătate, ordine publică și apărare.
Numărul total de posturi ocupate în aceste sectoare se ridică la 812.347. În educație sunt înregistrate 366.833 de posturi, dintre care 293.705 aparțin învățământului superior de stat și 68.142 în învățământul preuniversitar. În sistemul sanitar sunt ocupate 245.020 de poziții, dintre care 147.225 în unitățile subordonate autorităților locale și 79.622 în cele centrale.
La Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv structurile de Poliție și Jandarmerie, funcționează 124.468 de angajați. La Ministerul Apărării Naționale sunt înregistrați 76.026 de salariați.
Raportul de salarizare și modificările în proiectul de lege
Noul proiect de lege, publicat după consultări cu instituțiile și organizațiile sindicale, păstrează raportul de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul bugetar.
Valoarea de referință pentru calculul salariilor este stabilită la 4.100 de lei. Grilele salariale vor fi calculate în funcție de coeficienții pentru fiecare familie ocupațională, dar principiul raportului de 1 la 8 rămâne valabil.
Proiectul include modificări față de versiunea inițială, rezultate în urma dezbaterilor și consultărilor publice.
Estimări ale cheltuielilor salariale pentru anul 2026
Costurile totale cu salariile în sistemul public pentru 2026 sunt estimate la 168,3 miliarde de lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Aceasta reprezintă 8,2% din Produsul Intern Brut al țării.
Această estimare reflectă efortul financiar necesar pentru implementarea integrală a legii, ale cărei măsuri au fost amânate anterior din cauza impactului bugetar semnificativ.
Creșterile etapizate pentru demnitari
Proiectul prevede majorări programate pentru salariile demnitarilor până în anul 2031. Salariul brut al președintelui României va crește de la 24.960 de lei la 32.800 de lei, în timp ce prima etapă, între 2026 și 2027, va duce indemnizația la 26.527 de lei. Creșterile vor continua anual până la nivelul final.
Premierul va avea, de asemenea, o majorare etapizată a salariului brut, de la 23.920 de lei în prezent la 30.750 de lei în 2031. Miniștrii vor primi în perioada 2028-2031 salarii brute de până la 26.650 de lei, față de 21.840 de lei în prezent, iar secretarii de stat vor ajunge la 20.910 lei, față de 16.640 de lei.
Și parlamentarii vor beneficia de creșteri etapizate. Președinții Camerei Deputaților și Senatului vor avea salarii brute de 30.750 de lei în 2031, în timp ce vicepreședinții vor primi 26.650 de lei, iar deputații și senatorii fără funcții de conducere vor avea salarii de 24.600 de lei.
Aceste majorări sunt reglate pe un calendar clar, astfel încât unele funcții de demnitate vor avea salarii plafonate temporar, până la alinierea completă la noile grile.
