Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar prin investiții, reduceri de salarii și încasări fiscale

0
1
cum-a-reusit-guvernul-bolojan-sa-reduca-deficitul-bugetar:-a-redus-investitiile-de-la-buget,-a-taiat-peste-3-miliarde-lei-de-la-salarii-si-a-incasat-cu-11-miliarde-mai-mult-din-taxarea-muncii
Cum a reușit Guvernul Bolojan să reducă deficitul bugetar: a redus investițiile de la buget, a tăiat peste 3 miliarde lei de la salarii și a încasat cu 11 miliarde mai mult din taxarea muncii

**România caută menținerea statutului de țară investabilă înainte de evaluarea Moody’s și Fitch**

Guvernul Bolojan depune eforturi pentru a convinge agențiile de rating să mențină ratingul suveran al României în categoria recomandată investițiilor, evitând astfel retrogradarea la „junk”. Comunicările oficiale indică reducerea deficitului la 2% din PIB în primele șase luni, ca argument cheie în negocieri cu Fitch și Moody’s. Evalurările sunt programate pentru finalul lunii iulie și reprezintă un moment critic pentru finanțele și credibilitatea economică a țării.

Pe ultima sută de metri pentru ratingul suveran

Ministerul Finanțelor a publicat cifrele bugetare la șase luni, arătând o reducere a deficitului bugetar la 2%, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul a fost realizat prin ajustări de cheltuieli și creșteri de venituri fiscale. Într-un mesaj pe Facebook, ministrul Alexandru Nazare afirmă că menținerea calificativului de investiții este prioritatea numărul unu pentru perioada următoare.

„De ratingul investițional depind costurile de împrumut, încrederea investitorilor și accesul la finanțare”, a explicat Nazare. Riscul de retrogradare a fost estimat recent la circa 50%, conform unor surse din Ministerul Finanțelor.

Restructurări bugetare și încercări de a convinge agențiile

Se pare că eforturile guvernamentale de a-și îmbunătăți poziția au vizat mai ales reducerea deficitului pentru a influența evaluările agențiilor internaționale. În schimb, măsurile au avut un impact pentru populație și mediul de afaceri, fiind reflectate în reduceri de cheltuieli pentru salarii și cheltuieli sociale, iar creșterile de venituri s-au obținut din taxe și impozite majorate.

Pentru primele șase luni din 2025, încasările din taxe pe salarii și venit au totalizat 33,71 miliarde de lei, în creștere cu 11,1%. Contribuțiile de asigurări sociale s-au ridicat la 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%. În plus, veniturile fiscale totale au crescut cu 0,46%, iar TVA a înregistrat o creștere de 25,1%, atingând 74,14 miliarde lei.

Crestere fiscală din impozit pe profit și taxe indirecte

Veniturile din impozitul pe profit al companiilor au crescut cu 10,1%, până la 18,97 miliarde lei. Încasările din taxarea consumului au crescut și ele, cu circa 14,8 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului anterior. Aceste rezultate sunt atribuite în principal avansului încasărilor din TVA, influențat de modificarea cotelor de TVA, și creșterii generată de impozitul pe profit.

Schimbări în investițiile din bugetul de stat

Deși cheltuielile pentru investiții și proiecte de dezvoltare au crescut de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, aproape 71% provine din fonduri europene și bani proveniți din PNRR. Astfel, înlocuirea fondurilor naționale a fost o soluție pentru a susține finanțarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare, în contextul reducerii investițiilor directe din surse interne.

„Această creștere a finanțării europene a compensat scăderea investițiilor naționale”, menționează comunicatul oficial.

Mesajul guvernamental către agențiile de rating

Ministrul Alexandru Nazare a transmis că veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile totale au înregistrat o creștere foarte slabă, de doar 0,8%. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, oficialul afirmă că România livrează rezultate și că strategia de reducere a deficitului rămâne credibilă.

„Cel mai important mesaj către agențiile de rating și investitori este că România face progrese concrete”, scrie Nazare. Cu toate acestea, evaluările tehnice ale agențiilor se pare că sunt insuficiente pentru a obține menținerea ratingului la nivel de „investment grade”.

România, amenințată de prăpastia „junk” în evaluările mondiale

România se află pe ultima linie înainte de prăpastia „junk”, cu calificativele stabilite de Fitch și S&P la BBB- și, respectiv, Baa3, cu perspectivă negativă. Pe 31 iulie, Fitch urmează să publice noua evaluare a ratingului suveran, iar o coborâre cu o singură treaptă ar însemna pierderea statutului de investiție.

Pentru Moody’s, ratingul actual este Baa3, cu perspectivă negativă, ceea ce indică riscul de retrogradare dacă situația economică și fiscală nu se va îmbunătăți semnificativ. Perioada următoare va fi decisivă pentru stabilitatea ratingului României, care nuclează în mod direct costurile împrumuturilor și credibilitatea pe piețele internaționale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.