**Inteligența artificială nu va reduce timpul de muncă, ci va ridica cerințele de productivitate**
Șeful OpenAI, Sam Altman, afirmă că dezvoltarea tehnologiei AI nu va conduce la scurtarea semnificativă a orelor de lucru, ci va determina oamenii și companiile să își seteze obiective mai ambițioase. El susține că, deși instrumentele AI vor crește productivitatea, acestea vor fi utilizate pentru a face mai mult, nu pentru a munci mai puțin.
AI-ul nu elimină munca, ci crește așteptările
Altman recunoaște că, în trecut, automatizarea a eliminat anumite sarcini și a accelerat procesele care anterior durau zile. Cu toate acestea, el afirmă că săptămâna de lucru de patru ore nu a devenit practică pentru majoritatea angajaților.
Explicația principală este competitivitatea. Când un angajat poate finaliza o sarcină în două ore în loc de opt, compania nu va oferi automat restul zilei libere. În schimb, angajatul primește noi sarcini, odată cu creșterea așteptărilor de performanță.
Altman avertizează că, într-o societate dominată de sisteme avansate de inteligență artificială, oamenii vor deveni chiar mai ocupați, deși vor fi mai eficienți. El anticipează că, deși indivizii se vor plânge de programul încărcat, ei vor fi mulțumiți în secret, pentru că vor avea mereu proiecte de gestionat.
Declarația vine în contrast cu avertismentele privind potențialele probleme ale pieței muncii, inclusiv necesitatea unui nou contract social, discutat la nivel global, pentru a asigura prioritizarea umanității în era AI-ului.
Creșterea volumului de muncă și intensificarea sarcinilor
Inițial, promisiunea AI a fost reducerea automată a muncii monotone, astfel încât angajații să se poată concentra pe activități creative. În practică, însă, multe companii folosesc AI pentru reducerea costurilor și pentru a crește volumul de muncă.
Dacă o echipă de zece persoane poate obține rezultate similare cu numai șase angajați și ajutoare AI, compania poate decide să reducă numărul de posturi. Cei rămași trebuie să supravegheze sistemele, să verifice rezultatele și să preia responsabilitățile colegilor eliminați.
Acest proces duce la o intensificare a muncii pentru angajați. Ei trebuie să învețe permanent tehnologii noi, să formuleze comenzi, să verifice erori și să dovedească că pot genera volume mai mari de lucru.
Un studiu anterior arată că utilizarea excesivă a AI poate duce la oboseală mentală, deoarece supravegherea și interpretarea informațiilor automate solicită permanent capacitatea de concentrare.
Reducerea programului de lucru, o decizie politică
Altman afirmă că AI-ul ar putea permite implementarea unei săptămâni de patru zile, dar această decizie nu aparține tehnologiei în mod automat. Ea depinde de politicile angajatorilor, legislație și distribuția câștigurilor generate prin productivitate crescută.
Unele politici, precum cele susținute de senatorul american Bernie Sanders, vizează reducerea săptămânii standard la 32 de ore, fără diminuarea salariilor. Scopul este ca productivitatea suplimentară să fie resimțită direct de angajați.
Altman subliniază că o astfel de schimbare nu se va produce natural. Companiile vor încerca să-și păstreze avantajul competitiv, utilizând AI pentru a-și dezvolta afacerile și pentru a nu rămâne în urmă.
Oamenii din acele companii vor simți presiune, iar tinerii care acum intră în forța de muncă vor avea noile sarcini tehnologice ca parte integrantă a muncii. El avertizează că, odată cu avansarea AI în domeniul tehnic, importanța scrierii tradiționale de cod va scădea, fiind preluată tot mai mult de sistemele automatizate.
Intenția tehnologiei AI este să economisească ore, dar răspunsul cu privire la cine va beneficia de timpul economisit rămâne incert. Declarațiile indică o posibilă creștere a volumului de sarcini, nu a timpului liber.
