**România a ratat finalizarea investițiilor în rețeaua de planificare familială finanțate prin PNRR, iar fondurile au fost redus și eliminate din planul de finanțare Europeană.**
Implementarea proiectului de dotare și renovare a cabinetelor de planificare familială a întâmpinat dificultăți majore
În 2022, 83 de cabinete de planificare familială au fost incluse pentru finanțare prin PNRR cu o alocare totală de 10 milioane de euro. Dintre acestea, doar 24 au avut semnate contracte de finanțare până la momentul renunțării la proiect în iulie 2026.
Proiectul urmărea modernizarea acestor cabine, precum și dotarea cu echipamente medicale pentru screening, monitorizarea sarcinii, prevenirea cancerului la femei și educație sexuală.
În actual, cele mai multe cabinete folosesc echipamente vechi de 40-50 de ani, inclusiv aparate de tip muzeu, necesidad transformării.
Răspunsul autorităților și riscurile de sancțiuni
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirma în aprilie că proiectul este în termen și că licitațiile sunt în curs de finalizare.
În realitate, ministerul a rămas fără timp pentru implementare și a eliminat complet investiția din PNRR în 2025, la renegocierea cu Comisia Europeană.
Până în prezent, singurii pași concretizați au fost trei licitații delegate către ONAC pentru achiziția unor echipamente, două dintre acestea fiind anulate la începutul verii.
Specialistul în politici publice și fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor Europene, Marius Vasiliu, avertizează riscul sancțiunilor, fiind în pericol de a pierde finanțarea europeană pentru toate proiectele din PNRR până la sfârșitul lunii august 2023.
El subliniază că România a pierdut miliarde de euro nerambursabili și riscă sancțiuni pentru întârzierea finalizării proiectelor deja aprobate, inclusiv pentru reabilitarea infrastructurii de planificare familială.
Starea actuală a rețelei de cabinete de planificare familială
Din cele aproape 120 de cabinete funcționale în anii ’90, mai funcționează acum jumătate. În unele județe există doar un singur cabinet disponibil.
Un exemplu este cabinetul medicului Diana Bonea din Baia Mare, unde echipamentul în uz a fost achiziționat acum peste un deceniu și este încă folosit din cauza lipsei fondurilor pentru înlocuire.
Ecograful de tip portabil și analiza pentru infecții cu transmitere sexuală sunt achiziții de bază din lista de necesar, dar cabinetul funcționează cu aparatură veche și cu ajutor extern pentru anumite materiale, cum ar fi prezervativele.
Contextul evoluției proiectelor europene și strategia anulatei investiții
La renegociere, în 2025, lista de cabinete eligibile pentru dotare s-a redus la 24, cu un buget de 1,13 milioane de lei (peste 215.000 euro). În iulie 2026, Ministerul Sănătății a renunțat complet la investiție, recunoscând că nu va avea timp să utilizeze fondurile restante.
Aceasta a fost ultima variantă a planului, aprobată de Comisia Europeană, urmând să fie semnat și Consiliul European.
Marius Vasiliu explică că, în procesul de renegociere, proiectele cu cel mai mare procent de progres au fost păstrate, în timp ce cele fără progrese semnificative au fost eliminate sau mutate la împrumuturi cu impact mai redus asupra bugetului.
Impactul deciziilor asupra serviciilor de sănătate reproductivă
Investiția în rețeaua de planificare familială avea ca scop facilitarea serviciilor gratuite de screening pentru infecții sexuale, monitorizarea sarcinii, prevenirea cancerului de col uterin și educație sexuală.
Cabinetele au fost, la început, considerate prima linie de prevenție pentru reducerea mortalității materne, a avorturilor și a infecțiilor. Neavând nevoie de programare sau asigurare, acestea sunt mai accesibile pentru categorii vulnerabile.
Medicii avertizează că lipsa investitorilor în aceste cabinete contribuie la creșterea ratelor de nașteri la minore, precum și la răspândirea ITS-urilor, în condițiile în care imunizarea împotriva HPV este insuficientă în România.
Criza infrastructurii și povestea unui medic din Focșani
Cabinetele funcționale din zona de sănătate reproductivă se află în condiții precare, cu echipamente vechi și lipsă de fonduri pentru reînnoire. Medicul Cătălin Groza din Focșani își aminteste că a fost rugat să ofere un plan pentru echiparea cabinetului său, singurul rămas în județ, în condițiile în care aparatura achiziționată acum trei decenii a rămas neschimbată.
El susține că, în momentul aplicării pentru finanțare, era eligibil, dar proiectul a fost ulterior scos de pe lista priorităților în 2025, din cauza unui progres insuficient.
Strategia Națională pentru Sănătate Reproductivă și Sexuală 2025-2030, încă în draft la Ministerul Sănătății, propune măsuri concrete pentru reabilitarea rețelei, dar fără fonduri suficiente pentru a le implementa corespunzător.
**România are în pregătire un plan de relansare a rețelei de planificare familială, dar fondurile europene rămân încă un obstacol major pentru realizarea oricăror proiecte de amploare.**
