Moody’s a confirmat ratingurile de credit ale României la nivelul Baa3 cu perspectivă negativă, menținând nivelul cel mai apropiat de categoria investițiilor, și a evidențiat riscurile legate de consolidarea fiscală și contextul politic dificil. Agenția a arătat că schimbările pozitive în reducerea deficitului bugetar se datorează în principal creșterii taxelor, în timp ce cheltuielile au avut o contribuție mai redusă și, în același timp, economia intră în recesiune.
Detalii despre ratingurile și perspectivele Moody’s
Moody’s a păstrat ratingul pentru emitentul și datoria senior negarantată pe termen lung la nivelul Baa3 și pentru programul de emisiune de titluri de datorie pe termen mediu (MTN). Ratingul pentru emitent, pe termen scurt, a fost confirmat la nivelul Prime-3. Agenția păstrează perspectiva negativă, considerând riscurile ridicate pentru implementarea programului de consolidare fiscală.
Factorii care influențează decizia
Motivul menținerii perspectivei negative ține de riscurile asociate cu programul fiscal, în ciuda progreselor inițiale în reducerea deficitului. Contextul politic s-a complicat după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva fostului prim-ministru în mai, ceea ce a fragmentat scena politică și a întârziat formarea unui nou guvern. Această situație amplifică riscul ca procesul de ajustare fiscală să piardă avântul.
Impactul contextului politic asupra consolidării fiscale
Fragmentarea politică crește incertitudinea privind sustenabilitatea măsurilor fiscale și probabilitatea de a menține sprijinul politic necesar pentru reforme durabile. Astfel, perioada următoare va fi crucială pentru evaluarea capacității guvernului de a implementa măsuri structurale și de a stabiliza datoria publică.
Contextul economic și evoluțiile în ratingurile pieței
Menținerea ratingului Baa3 reflectă și progresele înregistrate în reducerea ritmului creșterii datoriei publice, precum și integrarea în cadrul instituțional al Uniunii Europene, cu un rating de Aaa și perspectivă stabilă. Politicile macroeconomice sunt evaluate în condițiile unei dependențe moderate de deciziile politice interne și externe, precum și a riscurilor geopolitice generate de proximitatea față de conflictul din Ucraina, care determină un rating Ca cu perspectivă stabilă.
Vulnerabilitățile economiei românești
Profilul de credit al României este limitat de vulnerabilitatea crescută la riscuri geopolitice și de deficitele structurale mari ale balanței de plăți a contului curent. Potrivit agenției, această vulnerabilitate a fost accentuată de situația politică internă instabilă și de nivelul înalt al expunerii externe.
Plafonurile de țară
Plafonurile de țară pentru obligațiunile pe termen lung rămân neschimbate la nivelul A2, diferența de patru trepte față de ratingul suveran indicând o implicare modestă a statului în economie, precum și riscuri moderate de vulnerabilitate politică și externă. În cadrul evaluării UE, politicile fiscale și macroeconomice românești sunt monitorizate periodic, iar interconectivitatea comercială și investițiile reduc riscul impunerii unor restricții valutare.
Importanța ratingurilor pentru împrumuturi și finanțare
Calificativul de credit influențează costul împrumuturilor și accesul la finanțare internațională. România se împrumută deja la dobânzi record, iar retragerea din zona recomandată investițiilor ar putea duce la retragerea investitorilor și la necesitatea reluării împrumuturilor de la instituții precum FMI.
Viitorul ratingurilor suverane
Fitch, care anterior intenționa să retrogradeze ratingul, a fost convins de BNR să evite această măsură. Totuși, analizele indică că o retrogradare ulterioară ar putea fi dezavantajoasă pentru România, în condițiile în care S&P, care va evalua ratingul în octombrie, consideră țara cea mai fragilă din regiune. Există riscul ca, în cazul unei noi retrogradări, România să fie nevoită să solicite sprijinul FMI.
Datoria publică și perspectivele economice
Datoria ca procent din PIB va urca la 61,6% în 2026 și la 63,6% în 2027, fiind una dintre cele mai mari din regiune. Conform ultimelor date S&P, nivelul datoriei a fost un avantaj al economiei românești, însă creșterea economică estimată la zero anul acesta face ca țara să fie singura din regiune în recesiune.
Implicații ale dezechilibrelor externe
Deficitul balanței de plăți a contului curent va atinge 7,2% din PIB în 2026, dublu față de media regională de 2,8%. Acest deficit indică diferența negativă dintre intrările și ieșirile de valută și rămâne o vulnerabilitate majoră pentru economia națională.
Astfel, datele recente arată că România se confruntă cu multiple provocări în ceea ce privește sustenabilitatea fiscală și economică, cu perspective instabile în condițiile actuale.
