România pregătește o serie de modificări legislative în domeniul recuperării creanțelor, care vor intra în vigoare în 2026. Acestea urmăresc, printre altele, reducerea cazurilor de executare silită abuzivă, extinderea procesului de dialog înainte de măsurile finale și stabilirea unui cadru clar pentru externalizarea colectării datoriilor de către autoritățile locale.
Reforma legislației privind creditele de consum
Proiectul de Ordonanță de urgență pentru contractele de credit de consum transpune Directiva (UE) 2023/2225. Costa pe care îl are acum, România se află în procedură de infringement pentru întârzierea transpunerii directivei europene. Dacă proiectul va fi aprobat în forma curentă, va schimba semnificativ relația dintre creditori și debitori.
Creditorii vor fi obligați să încerce identificarea unor soluții amiabile înainte de a începe procedurile de executare silită. Aceasta include negocierea unui plan de rate adaptat veniturilor debitorului, extinderea perioadei de rambursare sau amânări ale plăților, menite să permită continuarea plății datoriei în condiții sustenabile.
Claudiu Gănțoi, avocat partener, subliniază că o perioadă de cel puțin trei luni trebuie să se deruleze între declararea scadenței anticipate și inițierea executării silite. În această perioadă, consumatorii pot analiza situația financiară, pot discuta cu creditorul și pot căuta soluții amiabile.
Se introduce și obligația creditorilor de a păstra evidența tuturor interacțiunilor cu debitorii pe o perioadă de cinci ani, pentru a crește transparența în procesul de gestionare a creanțelor cesionate.
Măsurile prevăd limite clare pentru anumite costuri și comisioane practicate în cazul creditelor de consum, pentru ca consumatorii să poată compara mai ușor ofertele de pe piață și să înțeleagă costul total al unui împrumut.
Protecția locuinței și soluții amiabile înainte de executare
Proiectul legislativ pentru protecția consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive prevede ca executarea silită a locuinței să fie o măsură de ultimă instanță. Dacă va fi adoptat, creditorii trebuie să încerce identificarea unor soluții în comun cu debitorul pentru a evita pierderea casei.
Constatările includ reeșalonarea obligațiilor, acordarea unui răgaz pentru plată, refinanțarea sau conversia creditului într-un plan adaptat veniturilor. Aceste măsuri vizează evitarea pierderii locuinței în cazul persoanelor aflate în dificultate financiară temporară, precum pierderea locului de muncă sau probleme de sănătate.
Vasile Furculița, avocat partener, menționează că orice familie cu minori locuind în locuința vizată de executare trebuie să fie informat[ă] către executor despre această situație. Autoritățile sociale vor putea interveni pentru sprijin dacă se confirmă existența unor nevoi speciale.
Inițiativa urmărește să transforme dialogul și găsirea unor soluții de plata în pași normali anterior executării silite, pentru a proteja drepturile și bunăstarea familiei.
Externalizarea colectării datoriilor de către autoritățile locale
Ordonanța de urgență nr. 7/2026 prevede posibilitatea ca primăriile să externalizeze activitatea de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale. Aceasta se va aplica după adoptarea unui proiect de act normativ pus în dezbatere parlamentară, cu termen limită de implementare 1 ianuarie 2027.
Măsura vizează implicarea companiilor specializate în procesul de colectare, în locul gestionării exclusive de către structurile proprii ale autorităților locale. Susținătorii argumentează că această metodă poate eficientiza procedurile și reduce restanțele fiscale și bugetare.
Critici atrag atenția asupra necesității unor garanții legale pentru respectarea drepturilor contribuabililor și a transparenței în modul de desfășurare a activității de colectare de către firme private.
Pentru cetățeni, schimbarea majoră constă în posibilitatea ca plata datoriilor să fie făcută prin intermediul unor companii que trebuie să respecte cadrele legale și drepturile persoanelor aflate în situație de datorie.
Eliminarea presiunii și accent pe dialog
Toate inițiativele legislativă menționează în mod clar prioritatea dialogului în locul intervenției juridice directe. Conform reprezentanților industriei, această abordare are ca scop crearea unui cadru predictibil și protejat pentru consumatori.
KRUK România consideră că integrarea acestor principii în legislație confirmă importanța etapei amiabile și a negocierii în procesul de gestionare a datoriilor. Comportamentul responsabil al creditorilor trebuie să continue și după adoptarea noilor reglementări.
În societate, aceste modificări urmăresc să reducă presiunea exercitată asupra debitorilor și să creeze o cultură a dialogului, înainte de măsurile extreme, precum executarea silită.
