Timpul petrecut în afara programului de lucru, o problemă recurentă în Europa și Marea Britanie
Din ce în ce mai mulți angajați din Europa sunt contactați pentru chestiuni de serviciu după încheierea programului de muncă. Studiile indică o cultură a disponibilității permanente, care afectează sănătatea și echilibrul între viața profesională și cea personală.
Salariați contactați în afara programului și impactul asupra stresului
Potrivit unui studiu realizat de Eurofound, aproximativ 20% dintre angajații din Uniunea Europeană sunt contactați în mod regulat pentru probleme legate de serviciu în afara orelor de muncă. Situația contribuie la creșterea nivelului de stres și este asociată cu o cultură a disponibilității non-stop.
Aproximativ 59% dintre salariați au afirmat că se simt mereu sau aproape mereu stresați la locul de muncă. În schimb, doar 17% dintre cei care nu sunt contactați în afara programului simt același nivel de stres.
Principalul motiv invocat de Eurofound pentru contactele în afara programului este volumul mare de muncă. Aceasta persistă în condițiile agravării presiunii asupra angajaților de a gestiona responsabilitățile în afara orelor de lucru.
Diferențe legate de munca de acasă și programele flexibile
Rezultatele sondajului Eurofound arată că angajații care lucrează de acasă sau beneficiază de programe flexibile sunt mai expuși la contactări în afara orelor de muncă. În cazul celor cu ore flexibile, 64% raportează astfel de contacte ocazionale, față de 49% dintre cei cu program standard.
De asemenea, 63% dintre angajații care lucrează la distanță sunt contactați în afara programului, iar în cazul celor care activează exclusiv din sediu, această cifră scade la 48%. În Marea Britanie, peste jumătate dintre salariați lucrează peste program zilnic, conform raportului „Always-On Workforce Report 2026” de la MyPerfectCV.
Rezultatele indică o dificultate mare în deconectarea mentală, deoarece 92% dintre salariații britanici nu reușesc să se desprindă complet în timpul liber.
Ore suplimentare neplătite și costurile pentru economie
Analiza realizată de Congresul Sindicatelor în Marea Britanie arată că aproape 3,5 milioane de angajați britanici au lucrat în mod regulat ore suplimentare neplătite anul trecut. Munca neremunerată a fost estimată la 28,5 miliarde de lire sterline, echivalentul a 33,3 miliarde de euro.
Majoritatea angajaților se simt anxioși sau vinovați atunci când cer concediu, fapt cauzat de teama de a fi considerați mai puțin dedicați sau de frica de a fi înlocuiți. 88% dintre respondenți au spus că au sentimentul de vinovăție sau anxietate în privința concediilor.
Reguli și legislație europeană pentru protejarea timpului personal
Mai multe țări din Europa au introdus măsuri pentru limitarea contactului după program. Acestea includ francezii, italieni, belgieni, spanioli, portughezi, irlandezi, greci și luxemburghezi.
Diferitele măsuri constau în legislație privind dreptul la deconectare, modificări ale codurilor muncii și acorduri colective. În unele state, astfel de reguli sunt obligatorii pentru companiile mari, în timp ce pentru întreprinderile mici, aceste obligații pot lipsi.
În Regatul Unit, nu există în prezent un drept la deconectare prevăzut prin lege. Situația legislativă europeană este fragmentată, iar diferențele de abordare complică aplicarea uniformă a regulilor.
Provocări în stabilirea limitelor clare între muncă și viața personală
Munca hybrid și colaborarea între țări complică delimitarea timpului de lucru și a celui personal. Programul flexibil, de asemenea, face dificilă evitarea orelor suplimentare și a comunicării în afara programului.
În unele state, protecția dreptului la deconectare se aplică doar angajaților din companii mari. Trainerii și managerii cu responsabilități internaționale se confruntă, de asemenea, cu presiuni de a răspunde mesajelor și emailurilor după program.
Frica de represalii sau de percepția de neglijență poate determina angajații să rămână disponibili, chiar dacă legislația nu impune obligația de a răspunde după program. Aceasta perpetuează o cultură a disponibilității continue fără reglementări clare.
