Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Române” au declarat că proiectul pentru brațul Bala, aflat în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, avea autorizări și finanțare deja aprobate din 2024. Cu toate acestea, lucrările nu au fost realizate, fiind considerate un eșec al ultimilor ani, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Diana Buzoianu.
Stadiul proiectului brațului Bala
Proiectul beneficia de autorizații și acorduri de mediu, iar hotărârea de Guvern pentru alocarea fondurilor fusese deja emisă. Diana Buzoianu afirmă că dacă aceste lucrări ar fi fost executate, situația actuală s-ar fi putut evita. Finanțarea pentru investiții fusese aprobată încă din anul 2024, dar nu s-au făcut pașii concreți pentru realizarea lor.
Măsuri de urgență pentru Cernavodă
Odată cu scăderea debitului Dunării la valori foarte mici, autoritățile au mobilizat intervenții rapide pentru a menține apa pe traseul către centrala de la Cernavodă. Măsurile au fost implementate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și de armată, la solicitarea ANAR.
Aceste măsuri temporare au permis salvarea a aproximativ șapte zile față de estimarea inițială privind oprirea centralei de la Cernavodă. Intervențiile au inclus reorientarea apei și folosirea barjelor pentru a impulsiona fluxul de apă, însă nu pot soluționa problema pe termen lung.
Soluția permanentă presupune lucrări de dragare în zonă, pentru a trata zonele cu dune și dâmburi care pot opri sau modifica direcția curenților de apă.
Pentru a direcționa apa mai aproape de Cernavodă, traseul de aproximativ 60 km trebuie să fie apoi reconfigurat, însă aceste intervenții sunt costisitoare și necesită proiecte de durată.
Problemele infrastructurii de protecție
Ministrul Diana Buzoianu a afirmat că, în ultimii 35 de ani, România nu a alocat suficiente fonduri pentru baraje, diguri sau poldere. În timp ce problemele de mediu și apoase cresc, investițiile în infrastructura de protecție lipsesc.
Ea a subliniat că aceste probleme nu pot fi rezolvate rapid și că, deseori, proiectele frecvent aprobate nu sunt puse în practică din cauza întârzierilor administrative sau financiare.
Critici privind cronologia proiectelor
Buzoianu a criticat întârzierea în implementarea proiectelor de infrastructură critică, precum cele de protecție împotriva inundațiilor. Ea a adăugat că, în ultimii 35 de ani, nu s-au investit fonduri suficiente pentru astfel de lucrări, ceea ce face ca situațiile de criză să fie dificil de gestionat.
Ministrul a spus că, în timpul crizei recente, a fost posibil să se câștige șapte zile pentru menținerea funcționării Cernavodă prin măsuri provizorii, cu costuri reduse față de soluțiile de durată.
Polarizarea discuției despre protecția mediului
Întrebat despre criticile conform cărora măsurile de mediu ar impiedica investițiile, Buzoianu a menționat că România devine tot mai polarizată în discuțiile despre mediu și economie. Aceasta a afirmat că protejarea mediului și realizarea investițiilor pot merge împreună.
Ministrul a subliniat că, pentru sustenabilitate, este necesară gestionarea eficientă a resurselor, în special a apei, resursă critică pentru agricultură și comunități. Ea a avertizat că schimbările climatice vor avea un impact accentuat în România, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare.
„România trebuie să gestioneze cu cap resursa limitată de apă și să investească în infrastructură durabilă, pentru ca următoarele generații să nu trăiască într-o țară în care apa devine un lux.”
Astfel, declarațiile oficialilor reflectă o situație critică în gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii de protecție, precum și o critică la adresa întârzierilor în implementarea proiectelor esențiale pentru siguranța ecologică și economică a țării.
