Criza energetică resimțită în România se prefigurează a avea efecte directe asupra facturilor consumatorilor în sezonul rece, în condițiile în care prețurile de pe piața de energie indică o posibilă creștere semnificativă. Prețurile de vânzare ale energiei electrice au început deja să crească, iar perspectiva unei crize europene a gazelor naturale adaugă presiune asupra costurilor de producție și distribuiție.
Cât ar putea ajunge să coste energia electrică
Prețurile de pe OPCOM arată că energia de la ELCEN s-a vândut cu 870-890 de lei/MWh, în timp ce Complexul Energetic Oltenia a scos la vânzare energie cu aproximativ 725 de lei/MWh. Aceste cifre sunt indicatori ai prețurilor de pe piață, însă nu reflectă automat costul final pentru consumatori.
Costurile suplimentare pentru furnizori includ tarifele de profilare și dezechilibre, tarifele de transport și distribuție, certificatele verzi, contribuțiile pentru cogenerare și taxa pe valoarea adăugată. Într-un scenariu pesimist, energia achiziționată la circa 800 de lei/MWh poate duce la un preț final de aproximativ 1,6-1,7 lei pe kWh.
Pentru comparație, prețul de referință pentru energia produsă de Hidroelectrica este de circa 1,2 lei/kWh, diferența făcând peste 40%. Aceste estimări ar putea indica o creștere semnificativă a costurilor pentru consumatorii casnici și industriali, dacă tendința de creștere a prețurilor va continua.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, consideră că această creștere este improbabilă în proporții mari, deoarece ponderea energiei produse de Complexul Energetic Oltenia în mixul energetic național este relativ redus. El estimează o scumpire de 3-5% în cel mai optimist scenariu și peste 15% în cazul unor condiții nefavorabile.
Iarna aduce un risc suplimentar: gazele
Expertul avertizează că, din cauza tensiunilor de pe piața internațională și a problemelor generate de exporturile de gaze naturale lichefiate din Qatar, o criză a gazelor la iarnă este aproape garantată. Nivelul rezervelor europene de gaze este doar puțin peste 50%, o valoare scăzută pentru această perioadă.
Această situație riscă să influențeze nu doar gospodăriile care au centrale pe gaze, ci și producția de energie electrică și agent termic. Creșterea prețurilor la gaze s-ar putea transmite automat către tarifele finale pentru electricitate și încălzire, complicând și mai mult situația.
Reuters și alte analize citate arată că nivelurile din depozitele europene de gaze sunt la pragul critic, ceea ce întărește estimările privind o creștere a prețurilor în sezonul rece.
Seceta poate complica situația energetică
România se confruntă și cu o vulnerabilitate legată de nivelul apei în lacurile de acumulare. Dacă seceta persistă, pe măsură ce sezonul rece se apropie, rezerva de apă ar putea fi insuficientă pentru hidrocentrale, afectând capacitatea de a produce energie electrică ieftină în perioadele de vârf ale consumului.
O reducere a rezervelor va spori dependenta de centralele pe gaze, cărbune, importuri și de energia regenerabilă, ale cărei producție depinde de condițiile meteorologice. Aceste fenomene complică prognoza pentru stabilitatea și costurile sistemului energetic național, în condițiile în care prețurile pe piața europeană rămân volatile.
Rezerva de gaze a Europei este insuficientă pentru a asigura necesarul în sezonul rece, iar lipsa precipitațiilor afectează, de asemenea, capacitatea hidrocentralelor. Toți acești factori pot duce la o creștere accentuată a tarifelor la electricitate și încălzire în următoarele luni.
