Economia României în prima jumătate a anului 2026 înregistrează scăderi, conform datelor INS
Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,8% în primele șase luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică indică o economie în stagnare, după o scădere de 1,2% în primul trimestru și o diminuare de 0,4% în trimestrul doi.
Primul semestru 2026 față de semestrul 1 din 2025
Rezultatele din prima jumătate a anului arată că economia a pierdut teren față de aceeași perioadă a anului anterior. În condițiile în care trimestrul al doilea a avut o scădere anuală de 2% pentru PIB ajustat sezonier, semestrul se diferențiază prin un declin cumulativ de 1,6%. Datele indică dificultăți majore în atingerea unei creșteri pe ansamblu pentru anul 2026.
Revizuirea datelor trimestriale
Rezultatele trimestrului al doilea nu indică o revenire, ci o stagnare. Datele INS arată o reducere de 0,1% a PIB-ului în ultimele trei luni ale anului 2025, comparativ cu trimestrele anterioare. Economia românească nu a reușit încă să recupereze terenul pierdut și rămâne în impas, fiind necesare ultimele două trimestre pentru atingerea țintei de creștere de 0,1% pentru 2026.
Impactul măsurilor fiscale și al creșterii taxelor
Guvernarea Bolojan a implementat politici de austeritate, printre care majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Aceste măsuri au fost urmate de modificări ale cotelor reduse și de alte creșteri de taxe și contribuții menite să acopere deficitul bugetar.
Conform datelor Eurostat din 2025, 41,5% din salariul brut al unui angajat român este directionat către stat, în comparație cu media UE de 29,1%. Comparativ, Germania înregistrează 34,8%, Ungaria 33,5%, iar Bulgaria 22,4%, ceea ce evidențiază povara fiscală ridicată în România.
Scumpiri și impact asupra puterii de cumpărare
Creșterile de prețuri, în contextul unei inflații de 8,2% în iulie, au afectat în mod direct bugetele românilor. În luna respectivă, prețurile serviciilor au crescut cu 13,67%, cele ale bunurilor nealimentare cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%.
Printre cele mai mari scumpiri la alimente se numără cafeaua, cu 19,47%, ouăle, cu 13,9%, carnea de bovine, cu 11,67%, laptele de vacă, cu 11,28%, și pâinea, cu 7,93%.
În sectorul nealimentar, motorina s-a scumpit cu 30,7%, benzina cu 23,15%, chiriile cu 42,48%, iar tarifele la apă, canalizare și salubritate cu 15,99%.
Aceste creșteri de prețuri limitează semnificativ disponibilitatea financiară a populației și reduc resursele pentru consum, agravând presiunea asupra activității economice.
