**Stare sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, în primul semestru din 2026, arată o evoluție semnificativă, cu un excedent de 2,1 miliarde de lei, fără ajutorul subvențiilor de stat.**
Structura veniturilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate
Veniturile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) provin din contribuții de asigurări, taxa clawback, subvenții și alte surse. Majoritatea fondurilor (peste 90%) sunt generate din contribuțiile de asigurări de sănătate (CASS). Veniturile din CASS sunt reținute din salarii, pensii peste 3.000 lei, venituri extrasalariale și din declarația unică depusă la ANAF.
Fondul gestionează plățile către medicii, spitalele și alți furnizori de servicii medicale, precum și pentru subvenții acoperind creșterile salariale ale personalului medical.
Performanța financiară în ultimii ani
– **2026:** Excedent de 2,1 miliarde de lei în primul semestru, obținut fără subvenții de stat, acestea fiind la cel mai mic nivel din ultimii șase ani și reprezentând 1,81% din veniturile totale.
– **2025:** Excedent de 1,6 miliarde de lei în primul semestru, cu subvenții de 3,9 miliarde de lei, adică cel puțin dublu față de 2024. Subvențiile contribuie cu 9,4% la venituri.
– **2024:** Deficit de 3,8 miliarde de lei, cu subvenții de 1,48 miliarde de lei, fiind cu 59% mai mici decât în aceeași perioadă a anului 2023. Veniturile din contribuții au crescut cu 38%, în urma unor acte normative.
– **2023:** Deficit de 2,95 miliarde de lei, subvenții de 3,6 miliarde de lei, valoare similară cu 2022, dar cu o majorare semnificativă a contribuțiilor din legislația recentă.
– **2022:** Deficit de 2,2 miliarde de lei, subvenții de peste 4,36 miliarde de lei, cheltuielile pentru asigurări și asistență socială au crescut cu peste 45% comparativ cu 2021.
– **2021:** Deficit de peste 977 milioane de lei, cu subvenții de peste 1 miliard de euro (4,96 miliarde de lei) în primul semestru, cele mai mari după 2020.
– **2020:** Deficit de 4,6 miliarde de lei, cu subvenții sub 1 miliard de lei în primul semestru.
Impactul modificărilor legislative și modificările structurale ale veniturilor
Legea 141 din 2025 a eliminat scutirile de la plata CASS pentru o categorie semnificativă de asigurați, inclusiv pentru cei peste 650.000 de coasigurați la sănătate. Această măsură a dus la creșterea ponderii contribuțiilor, care depășește 90% în veniturile totale ale Fondului în primul semestru din 2026, față de circa 83,6% înainte de intrarea în vigoare a legii.
Veniturile din taxa clawback, plătită de deținătorii de autorizație pentru medicamente, au fost de 3,59 miliarde de lei în primul semestru din 2026, reprezentând 8,1% din totalul veniturilor FNUASS.
Subvențiile de stat, care anterior reprezentau o parte semnificativă din veniturile Fondului, au înregistrat o reducere drastică. În primele șase luni ale anului 2026, acestea au ajuns la puțin peste 807 milioane de lei, comparativ cu 3,9 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului anterior.
Cheltuielile principale ale Fondului în primul semestru din 2026
– **Produse farmaceutice și dispozitive medicale:** 14,4 miliarde de lei, plus 9% față de aceeași perioadă din 2025.
– **Servicii medicale în spitale:** 8,7 miliarde de lei, cu o creștere de 5%.
– **Servicii în ambulator:** 7,1 miliarde de lei, cu o creștere de 16%.
– **Transferuri către spitale:** peste 8,5 miliarde de lei, pentru acoperirea majorărilor salariale și alte cheltuieli legate de funcționarea sistemului.
– **Asigurări și asistență socială:** 2,2 miliarde de lei, cu o scădere de aproape 7% față de 2025.
Impactul Legii 141 din 2025 asupra sustenabilității sistemului
Legea 141 a eliminat obligativitatea coasigurării și a contribuit la creșterea masivă a bazei de plătitori ai CASS. Ponderea veniturilor din contribuții, în special CASS, a crescut cu 6,4 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului anterior, conform analizelor.
În primul semestru din 2026, veniturile totale ale FNUASS ating 44,3 miliarde de lei, crescând cu 7% față de 2025, în ciuda scăderii subvențiilor. Acest lucru se datorează în principal creșterii contribuțiilor colectate, influențată de noile reguli fiscale și schimbările legislative.
**Ajustările legislative din ultimii ani, precum majorările salariilor minime în construcții, agricultură și industria alimentară, precum și creșterile salariilor personalului din sistemul public, au influențat și ele cheltuielile totale, dar fără a genera dezechilibre majore.**
–
**Faptul că veniturile din contribuții depășesc 90% din totalul veniturilor Fondului în primul semestru din 2026 indică o schimbare structurală.**
*Aceasta poate asigura o sustenabilitate mai mare a sistemului, dacă se menține această dinamică și dacă cheltuielile continuă să fie gestionate eficient.*
