România nu reușește să vândă energie electrică produsă de companii de stat, fiind blocată de prețurile percepute, în ciuda crizei energetice și a creșterii costurilor. În acest context, toate sesiunile de licitație pentru energia disponibilă au fost anulate, iar piețele de energie sunt în impas.
Producția de energie și licitațiile anulate
Complexul Energetic Oltenia (CEO) și Electrocentrale București (ELCEN) au oferit energie în cadrul unor licitații, însă fără succes. Cele 18 sesiuni programate au fost anulate, deoarece nicio companie nu a făcut oferte în condițiile tarifelor solicitate.
ELCEN, ce gestionează centrale termoelectrice cu o putere instalată de aproximativ 600 MW, a lansat trei tipuri de oferte de energie bandă, cu livrare continuă 24/7. Prețurile cerute pentru energia din aceste oferte au fost considerabile: pentru 15 MW în lunile noiembrie și decembrie, prețul minim de participare a fost de 870 lei/MWh. Pentru o perioadă extinsă până în martie 2027, prețul solicitat a fost de 885 lei/MWh, iar pentru primele trei luni ale anului viitor, a fost de 890 lei/MWh.
În toate cazurile, participanții nu au depus oferte, iar platforma OPCOM a înregistrat toate licitațiile ca fiind anulate.
Repetiție pentru CE Oltenia
Anterior, CE Oltenia a încercat să vândă energie cu livrare pe tot anul viitor, solicitând un preț minim de 730 de lei/MWh în șase sesiuni de licitație. Nici aceste încercări nu au avut succes, toate fiind anulate.
Compania a încercat din nou, acum cu un preț minim de 725 de lei/MWh, pentru 12 pachete cu volume totale de 876 GWh. Licitațiile au inclus energie bandă, cu pachete de 5 și 10 MW, pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie. La acest preț minim, valoarea totală a ofertelor ar fi ajuns la aproximativ 635 de milioane de lei, însă nicio ofertă nu a fost depusă.
Costuri suplimentare și impactul pieței
Pentru energia produsă, atât Elcen, cât și CEO, trebuie să plătească certificate de emisii, corespunzătoare surselor fosile utilizate. Valoarea unui certificat, de aproape 80 de euro/MWh, se traduce în circa 400 de lei, reprezentând un cost suplimentar.
Prețurile din piața spot pentru ziua următoare (PZU) au crescut din cauza debitelor reduse ale Dunării, care au afectat producția nucleară și hidrocentralele. La 17 august, prețul mediu de tranzacționare pentru energia cu livrare în ziua următoare a fost de 904 lei/MWh, echivalentul a 172 euro/MWh.
Prețurile publicate pe piețele europene arată diferențe notabile: în Franța și Germania, prețul din piața spot pentru 17 august a fost de 177 euro/MWh, mai mare decât cel din România.
Contextul european și perspectivele
Criza energetică devine mai acută, în condițiile în care producția europeană de energie a fost afectată de condițiile meteorologice și de restricțiile asupra centralei nucleare de la Cernavodă. În același timp, oferta redusă și prețurile în creștere limitează posibilitatea de vânzare a energiei de către companiile de stat.
Toate aceste meleaje arată dificultățile pieței românești de energie în fața unui context internațional marcat de costuri ridicate și de lipsa de ofertă la nivel european.
