Ungaria a reușit să prevină o criză energetică în condițiile scăderii nivelului apei din Dunăre, după ce a crescut nivelul apei cu 15-20 de centimetri. În acest context, autoritățile maghiare au anunțat finalizarea rapidă a unei soluții temporare, care a permis menținerea funcționării centralei nucleare de la Paks la capacitate maximă, de la sfârșitul săptămânii următoare. În România, în schimb, criza energetică provocată de închiderea celor două reactoare ale centralei de la Cernavodă continuă, iar costurile depășesc 12 milioane de lei, bani alocați din fondul de rezervă de către Guvernul demis al lui Ilie Bolojan.
Strategii diferite pentru gestionarea crizei energetice
Autoritățile maghiare au început construcția unui prag în albia Dunării, un baraj transversal pe fundul fluviului, care trebuie să ridice nivelul apei cu circa un metru. Acest proiect are un termen de finalizare de câteva săptămâni. Pentru soluții rapide, Guvernul Ungariei a decis scufundarea controlată a două barje de aproximativ 80 de metri lungime pentru a crește nivelul apei în apropierea centralei de la Paks și a evita oprirea celor două turbine rămase active.
Péter Magyar, prim-ministrul Ungariei, a declarat că eforturile autorităților pentru menținerea centralei au fost „supranaturale”. În cazul unei eșuări, Ungaria risca o criză energetică similară cu cea a României, dar intervențiile s-au dovedit eficiente. Magyar a anunțat victoria cu puțin înainte de sărbătoarea Zilei Naționale, prilejuită de Sfântul Ștefan.
Insuccesul autorităților române în creșterea nivelului apei din Dunăre
Diferit de Ungaria, România are un debit al Dunării mai mare, datorită mai multor afluenți, fiind în condiții obișnuite de peste 6.200 metri cubi pe secundă la Cernavodă, comparativ cu 5.200 de metri cubi pe secundă în zona centralei de la Paks.
Cu toate acestea, intervențiile românești de creștere a nivelului apei, precum scufundarea a patru barje, au fost considerate un eșec. În zona Dunării Veche, unde se află centrala de la Cernavodă, debitul mai mare nu a permis menținerea nivelului de apă în condiții optime pentru funcționare. Explicațiile oficiale privind eșecul acțiunilor nu se bazează pe diferențe de debit, ci pe alte cauze, precum un „dâmb” care nu a anunțat prezența sa, conform declarațiilor ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu.
Reacția politicienilor și criticile aduse guvernelor
În primele zile ale lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, Radu Miruță, a criticat “iresponsabilitatea și inconștiența” guvernului anterior, declarând că autoritățile fac eforturi susținute pentru a evita dezastrul. În ciuda acestor declarații, creșterea nivelului apei a fost modestă, de doar 8 centimetri, fapt catalogat drept un exercițiu de imagine.
Explicația oficială pentru ineficiență a venit de la ministrul Buzoianu, care a acuzat un „dâmb” de pe malul Dunării că nu a permis creșterea nivelului de apă, accentuând dificultățile în gestionarea situației.
În final, Ungaria anunțase deja încheierea unei acțiuni de succes pentru protejarea centralei de la Paks, în timp ce România continuă să caute soluții eficiente pentru gestionarea nivelului de apă din Dunăre și prevenirea crizei energetice.
