România a fost reprezentată cu cuvântul „dârzenie” în Vocabularul Global al Rezilienței, lansat la Kiev în cadrul celui de-al șaselea Summit al Primelor Doamne și al Primilor Domni. Cuvântul a fost prezentat de Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, în contextul discuțiilor despre modul în care societățile pot face față perioadelor dificile.
Semnificația cuvântului „dârzenie”
„Dârzenie” definește în limba română o calitate asociată curajului, fermității și hotărârii. În dicționare, termenul exprimă atât o fire dârze, cât și capacitatea de a persevera în fața dificultăților, fără a renunța. Cuvântul poate avea, în anumite contexte, și sensuri de încăpățânare, mândrie sau semeție.
În utilizare pozitivă, „dârzenie” caracterizează rezistența activă a unei persoane sau comunități. Nu înseamnă doar suport pasiv, ci și determinarea de a continua chiar și când situația devine complicată. Se asociază cu ideea de a lupta pentru un scop sau de a reveni după o perioadă dificilă.
Originea și formele cuvântului
Forma „dârzenie” provine din adjectivul „dârz”, la care se adaugă sufixul „-enie”. Acest derivat este prezent în dicționarele limbii române, iar în limba populară mai există variante arhaice sau rare precum „dârzie” sau „dârzoșenie”. Forma curentă în limba română este „dârzenie”, iar pluralul este „dârzenii”. Forma articulată este „dârzenia”, iar cazul genitiv-dativ este „dârzeniei”.
Adjectivul „dârz” se referă la o persoană hotărâtă, fermă, care nu se lasă ușor în fața obstacolelor. Derivatul „dârzenie” exprimă această calitate sau comportament.
Diferența față de conceptul de reziliență
„Dârzenie” nu este echivalentul exact al termenului „reziliență”. Reziliența implică adaptarea și revenirea după un șoc, pe când „dârzenie” evidențiază mai ales hotărârea de a nu ceda în fața provocărilor.
Rezistența pasivă, reprezentată de reziliență, și refuzul activ de a ceda, specific dârzeniei, contină să fie nuanțe distinguish ale modului în care societățile pot răspunde crizelor. Mirabela Grădinaru a afirmat că alegerea cuvântului românesc în acest context vizează rezistența cu demnitate și păstrarea valorilor.
Motivul alegerii cuvântului pentru România
Vocabularul global al rezilienței a fost conceput cu scopul ca fiecare țară să prezinte un concept relevant pentru propriile trăsături și experiențe. România și-a exprimat astfel forma de reziliență în teama crizelor, subliniind hotărârea de a persevera și de a rămâne solidă în perioade de instabilitate.
Inițiativa are loc în contextul summitului de la Kiev, intitulat „Lumea în 2026: stabilitate în vremuri incerte”. Cuvântul românesc reflectă, în această situație, modul în care societățile pot demonstra forță de caracter și stabilitate în fața provocărilor.
