Parlamentarii USR cer demisia șefului SPP, Lucian Pahonțu, în urma dezvăluirilor făcute de Snoop și Recorder despre trecutul său și modul în care a fost gestionat cazul său de către autorități.
Reacții ale reprezentanților USR
Cătălin Drulă, deputat și fost președinte al USR, a declarat că dezvăluirile privind Lucian Pahonțu „mă revoltă” și solicită plecarea sa din funcție. El consideră că demisia sau demiterea directorului SPP reprezintă un prim pas reparatoriu.
Drulă a subliniat că sistemul de servicii secrete din România funcționează fără un control civil real, fiind condus de militari și avându-l în frunte pe Pahonțu de peste 20 de ani. El a menționat că nu l-a cunoscut personal pe Pahonțu, dar a auzit despre numele său în contexte de teamă sau subînțeles.
De asemenea, Drulă a adus în discuție acuzațiile conform cărora serviciile condus de Pahonțu culeg informații despre persoanele protejate, fapt care a fost considerat extrem de grav de către el.
Întrebări și critici venite din partea lui Ungureanu
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a întrebat, tot pe Facebook, „ce caută un criminal din regimul Ceaușescu la Cotroceni”. El face referire la trecutul lui Pahonțu, pe care îl consideră „întunecat” și îi solicită președintelui Klaus Iohannis să-l elibereze din funcție.
Ungureanu a menționat că a inițiat o lege pentru limitarea puterii șefilor de servicii secrete, dar care a fost blocată la comisia de Apărare a Senatului, condusă de Nicoleta Pauliuc, o apropiată a SRI. El îl acuză pe Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, că păstrează această persoană la Cotroceni și cere cercetarea sa pentru crime împotriva umanității.
Părerea deputatului Dimitriu despre trecutul lui Pahonțu
Alexandru Dimitriu a afirmat că statul român nu a avut curiozitatea să verifice trecutul lui Pahonțu, deși legea impune verificări în arhivele SRI și SIE. El susține că arhivele legate de revolta din decembrie 1989 au fost încuiate pentru încă un secol.
Dimitriu a solicitat convocarea CSAT și eliberarea din funcție a lui Pahonțu prin procedura legală, afirmând că România nu poate fi condusă cu „un picior în 2026 și cu celălalt în noaptea de 21 decembrie 1989”.
Descoperiri ale site-ului Snoop despre trecutul lui Pahonțu
Site-ul de investigații Snoop a descoperit că Lucian Pahonțu nu a depus declarația pe proprie răspundere pentru a demonstra că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității, deși legea impune acest lucru.
Inspecțiile CNSAS au fost blocate, deoarece verificarea din oficiu nu a fost inițiată în mod prioritar în 2008. CNSAS poate începe verificarea doar dacă Pahonțu depune declarația voluntar, ceea ce nu s-a întâmplat.
De aproximativ 18 ani, Pahonțu nu a primit nicio decizie din partea CNSAS privind calitatea sa de fost colaborator al Securității, iar verificările au fost îngreunate de lipsa răspunsurilor complete ale altor instituții și de închiderea arhivelor pentru un secol.
Legalitatea și controversele legate de verificarea trecutului
Conform legii, șefii serviciilor secrete trebuie să depună declarația pe propria răspundere la 30 de zile de la numire, înlocuind o verificare oficială automată. În cazul lui Pahonțu, această obligație nu a fost îndeplinită, ceea ce a împiedicat verificarea din oficiu.
Deși legislația impune sancțiuni pentru fals în declarație, nu există specificări concrete despre aplicarea lor în cazul conducerii SPP. Acest fapt a permis ca verificatea trecutului lui Pahonțu să fie amânată pentru aproape două decenii.
Site-ul Snoop a evidențiat astfel cum posibilele legături ale lui Pahonțu cu fostele Servicii secrete au rămas nedezvăluite timp de ani, din cauza lacunelor legislative și lipsei de verificare efectivă.
