Instanța Europeană de Justiție analizează, în prezent, impactul legislației privind drepturile de autor asupra procesului de antrenare a modelelor de inteligență artificială, în contextul unui dosar intentat de compania Like. Decizia finală ar putea avea consecințe majore asupra modului în care sistemele AI utilizează conținut protejat și asupra relației dintre operatorii acestor tehnologii și creatorii de conținut.
Contextul și începutul disputei
Procesul a fost declanșat după un incident din aprilie 2025, când Tribunalul Regional din Budapesta a trimis cazul către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Disputa a avut în centru modul în care un chatbot de la Google, Gemini, a generat răspunsuri bazate pe un articol publicat în iulie 2023 de Balatonkornyeke, un agregator de știri locale maghiar.
Chatbot-ul a oferit un răspuns extins despre proiectul de introducere a delfinilor în Lacul Balaton, incluzând detalii despre impact economic și controverse publice, elemente care nu erau prezente explicit în articolul original. Tribunalul din Budapesta consideră că astfel s-a produs o încălcare a drepturilor de autor, motiv pentru care cazul a fost dus în fața instanței europene.
Ce se află în centrul procesului
Întrebare principală a procesului o reprezintă dacă instruirea modelelor lingvistice mari (LLM) pe seturi imense de date protejate constituie o reproducere în sensul legislației UE privind drepturile de autor. Argumentele companiei Google sunt că modelele statistice nu copiază articolele, ci învață relațiile lingvistice, produsele fiind generări, nu reproduceri directe.
Editorii și creatorii de conținut susțin că respectivele modele utilizează și reproduc integral conținutul, fără permisiune sau compensare. Aceștia avertizează că metoda de antrenament implică procesarea și extragerea de text protejat, ceea ce poate constitui o încălcare a drepturilor de autor în condițiile actuale ale legislației europene.
Reglementări europene și limite
În legislația europeană există câteva instrumente relevante pentru această dispută. O directivă din 2001 acordă deținătorilor de drepturi control asupra reproducerii și comunicării operelor. O altă directivă din 2019 permite prelucrarea de date și extragerea de text din materiale accesibile, cu anumite excepții.
Însă limitele acestor reguli, în special în contextul inteligenței artificiale comerciale, nu sunt clar definite juridic. Disputele actuale pot influența interpretarea și aplicarea acestor prevederi.
Posibile direcții ale deciziei CJUE
Trei scenarii sunt posibile în urma pronunțării instanței europene:
1. Instruirea modelelor AI ca și reproducere, necesitând licențiere și respectarea excluderilor de drepturi.
2. Instruirea considerată ca fiind acoperită de excepțiile legislative, eliminând necesitatea licențelor pentru antrenament.
3. Decizia că produsele generate de AI, cum sunt răspunsurile chatbot-urilor, încalcă drepturile de autor doar dacă sunt suficient de similare cu operele protejate.
Rezultatul va clarifica unde se situează limitele pentru utilizarea conținutului protejat în procesul de antrenament.
Implicațiile pentru industria media și AI
Cazul are implicații directe asupra valorii muncii editorilor și jurnaliștilor în mediul digital. În economia actuală, în care răspunsurile generate de AI pot substitui articolele, se pune problema dacă munca lor este compensată corespunzător.
Guvernul European a implementat deja o lege privind inteligența artificială, ce cere companiilor să respecte drepturile de autor și opțiunile de excludere ale deținătorilor. Dar, în lipsa unei clarificări juridice, aceste reguli rămân dificil de aplicat în practică.
Ce urmează și consecințe posibile
Avizul avocatului general al CJUE va fi emis pe 3 septembrie, cu o decizie finală a instanței așteptată până la sfârșitul anului. Dacă instanța va confirma că instruirea AI-urilor implică reproduceri protejate, companiile de tehnologie vor fi obligate să negocieze licențe cu deținătorii de drepturi.
Un alt rezultat ar fi eliminarea argumentului legal pentru folosirea conținutului protejat în scopul instruirii fără acord, constrângând astfel modelele de AI să plătească pentru utilizarea materialelor.
Procurorii în domeniu speculează că Google și alte mari companii urmăresc cazuri similare în Ungaria pentru a testa argumente juridice și pentru a accelera procesul la nivelul CJUE, având în vedere că Ungaria are o jurisprudență mai flexibilă în astfel de litigi.
Această procedură poate influența în mod semnificativ modul în care se va reglementa utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor în domeniul inteligenței artificiale în Europa.
