România a înregistrat un deficit bugetar de 2,34% din PIB în primele șapte luni ale anului 2026, o reducere semnificativă față de aproape 4% în aceeași perioadă a anului trecut. Ciucida reducere a deficitului s-a bazat, în mare parte, pe creșterea veniturilor fiscale și pe majorarea taxelor, în timp ce cheltuielile au crescut ușor.
Rezultate financiare și indicatori de execuție bugetară
Veniturile fiscale au crescut cu 11,2% în primele șapte luni, ajungând la niveluri mai mari odată cu majorarea taxelor și influența inflației. Cheltuielile totale au crescut cu 2,9%, în timp ce cheltuielile de personal s-au redus cu 4,06 miliarde de lei. Investițiile totale au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul din 2025, beneficiind de fonduri europene și PNRR, care au susținut peste 71% din aceste cheltuieli.
Impactul dobânzilor și consecințele asupra deficitului
Dobânzile plătite pentru împrumuturile anterioare au urcat la 40,1 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, reprezentând aproape 84% din deficitul total de 48 miliarde de lei. Această situație a determinat fostul prim-ministru și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, să pună întrebări legate de sustenabilitatea finanțelor publice.
Valoarea totală a cheltuielilor cu dobânzile pentru împrumuturile contractate în perioada 2023-2024 ar putea ajunge la circa 84 miliarde de euro în intervalul 2027-2030, echivalent cu aproximativ 5% din PIB anual. Aceasta ar putea ajunge aproape de nivelul cheltuielilor pentru sistemul de sănătate.
Perspectiva asupra sustenabilității și perspectivele viitoare
O creștere suplimentară a taxelor, în special a TVA de la 21% la 23%, este considerată de anumite surse o opțiune pentru continuarea ajustării deficitului. Analiza datelor sugerează că situația devine tot mai dificil de menținut din cauza creșterii constante a cheltuielilor, atât cele legate de serviciul datoriei, cât și cele operate pentru dobânzi.
Conform bilanțului bugetar, cheltuielile cu personalul și cele pentru achiziție de bunuri și servicii au crescut în primele 9 luni ale anului 2025 cu 7,6 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2024. În total, în 2025, aceste cheltuieli au fost cu 12 miliarde de lei mai mari față de anul precedent, iar primele șase luni din 2026 arată și ele o creștere de peste 500 milioane de lei.
Efectul taxelor și inflației asupra veniturilor și cheltuielilor
Majorarea taxelor și a impozitelor, împreună cu inflația, au prins întregul spectru al creșterii veniturilor bugetare. Din primele nouă luni ale anului 2025, veniturile fiscale au crescut cu aproape 23 miliarde de lei față de perioada similară din 2024, în sumă totală depășind 31 miliarde de lei pentru întreg anul.
Această evoluție a fost susținută de majorarea TVA, impozitului pe dividende și alte taxe, precum și de creșterea prețurilor la combustibili, unde statul a colectat atât accize, cât și TVA. These trends au fost generate de politicile fiscale adoptate, dar au contribuit, în același timp, la accentuarea presiunii inflaționiste.
Cumele politice și evoluțiile din sistemul bugetar
Deși s-au promovat reforme bugetare și reducerea cheltuielilor, datele arată că în realitate cheltuielile cu personalul și cele pentru bunuri și servicii au crescut. În primele trei luni din 2026, cheltuielile s-au menținut la nivelul primei perioade din 2025, însă odată cu jumătatea anului au înregistrat din nou creșteri.
Situația actuală oferă un tablou în care creșterea taxelor și inflația au fost principalele surse de ajustare a deficitului, în timp ce reformele structurale și reducerile de cheltuieli au rămas incerte sau nesemnificative.
Un fapt confirmat de datele Ministerului Finanțelor indică o intenție de continuare a majorărilor fiscale, cu riscuri pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.
