Bulgaria traversează o etapă de transformare politică și externă sub conducerea premierului Rumen Radev, care a intrat în funcție în mai, după ce a câștigat alegerile parlamentare din aprilie cu peste 44% din voturi. Radev și-a fondat propriul partid, „Bulgaria Progresistă”, și a renunțat la funcția de președinte, pentru a se concentra pe activitatea legislativă. Într-un context de instabilitate politică, noul guvern impune un accent pe reforme interne, în timp ce navighează o strategie de politică externă echilibrată între UE și Rusia.
Schimbări în politica externă și poziția față de Rusia
De la preluarea mandatului, Radev dizolvă o abordare multivectorială, descrisă de experți ca o echilibristică între aliații europeni și Rusia. Politica externă a Bulgariei s-a orientat către menținerea unei poziții neutră și ambigue, inclusiv prin opoziția față de trimiterile de asistență militară către Kiev. Radev a criticat importanța cotidiană a ajutorului militar pentru Ucraina și a exprimat temeri legate de escaladări nucleare.
În iulie, Bulgaria a decis să se retragă din „Coaliția de Voință”, un format internațional format din 34 de state, inclusiv România, coordonat de Marea Britanie și Franța. Decizia a fost motivată de faptul că deciziile privind sprijinul pentru Ucraina sunt luate de Consiliul European, nu de coaliție. Bulgaria nu mai este parte a acestei coaliții de sprijin, dar susține poziția fermă a Europei în privința Ucrainei prin declarații oficiale.
Programul politic al guvernului, publicat în august, afirmă faptul că țara urmărește o politică „multivectorială”, în care va dezvolta relații bilaterale cu toate țările din Est și Vest. Viceprim-ministrul Ivo Hristov a menționat că România și alte state vor fi vizate de acest nou accent pe relațiile bilaterale, dar poziția față de Ucraina rămâne ambivalentă și uneori contradictorie.
Unele acte oficiale indică o intenție de a menține o anumită ambiguitate. Ucraina și-a exprimat sprijinul printr-o declarație comună, în timp ce Bulgaria a anulat participarea activă în „Coaliția de Voință”. În același timp, guvernul a anunțat că nu va mai trimite ajutor militar Ucrainei, justificând această decizie prin lipsa resurselor și preferând abordarea prin mecanismele UE și NATO.
Politica față de Ucraina și influența americană
În luna iunie, Radev a declarat că Bulgaria nu va trimite sprijin militar pentru Ucraina, însă guvernul a afirmat ulterior că va continua să își îndeplinească angajamentele în cadrul acestor organizații, fără a oferi asistență bilaterală. Experții consideră această poziție ca fiind o încercare de a balansa între divergențele publice și interesele geopolitice.
De altfel, Bulgaria găzduiește nave americane de realimentare, ceea ce a atras amenințări din partea Iranului, potrivit unor surse apropiate regimului de la Teheran, citate de Financial Times. Iranul examinează posibilitatea de a ataca obiective americane din Europa, inclusiv în Bulgaria, fiind în alertă în urma acestor desfășurări.
Bulgaria a mai adoptat, în iulie, un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, fără a include Patriarhul Kirill sau magnatul Vagit Alekperov. Sancțiunile vizează în principal impactul economic și stabilesc restricții asupra unor actori din domeniul energetic, dar nu se referă la anumite figuri cheie.
Reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției
În plan intern, prioritatea guvernului Radev o reprezintă reformarea sistemului judiciar. Sistemul judiciar bulgar se confruntă cu o criză de legitimitate, cauzată de scandaluri de corupție și rețele de influență, care au afectat funcționarea corectă a justiției în ultimii 15 ani.
Salariile magistraților s-au apropiat de 5.000 de euro pe lună, adesea într-un contrast semnificativ cu nivelul de trai al populației. Guvernul promite reforme radicale pentru a reduce influența informală și pentru a îmbunătăți independența justiției. În centrul acestor modificări se află planul de a verifica detaliat dependențele și influențele asupra magistraților, inclusiv prin ridicarea secretului bancar și analiza vieții private.
Propunerile prevede regândirea Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui mandat a fost prelungit ilegal timp de aproape nouă ani, și reforma Curții Constituționale. Riscul acestor verificări este analizat ca fiind o încălcare a dreptului la viața privată, dar guvernul consideră aceste măsuri ca fiind esențiale pentru consolidarea integrității în justiție.
Reforma constituțională vizează reducerea influenței politice asupra Consiliului Judiciar Suprem și facilitează revocarea anticipată a membrilor săi în caz de abateri grave. Aceste modificări sunt planificate pentru finalizarea până în decembrie 2026 și urmăresc restructurarea întregului sistem judiciar bulgar, în contextul aderării la spațiul Schengen și euro, și a deciziei Comisiei Europene de a încheia monitorizarea specială a sistemului judiciar.
Parlamentul nu a reușit însă să aleagă noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, criza instituțională persistând, iar presiunile pentru reforme ample și controlul influenței oligarhice rămân pe agenda guvernului.
Pentru reducerea influenței și creșterea transparenței, guvernul plănuiește verificări exhaustivă a candidaților pentru funcțiile-cheie, inclusiv prin analiza vieții private și a legăturilor personale, dar aceste măsuri au generat critici privind invadarea dreptului la intimitate.
În esență, Bulgaria continuă să își ajusteze cadrul intern, În timp ce eforturile de echilibrare geopolitică între Moscova, Bruxelles și Washington indică o strategie complexă, încercând să-și apere interesele naționale într-un context geopolitic instabil.
