UNEP: Temperatura medie globală va depăși pragul de 1,5°C, iar scenariile arată depășiri de până la 2°C în următorii ani
Un raport recent al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) indică faptul că, în următorii ani, temperatura medie globală este foarte probabil să depășească pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Raportul, intitulat „Limiting Overshoot”, publicat pe 2 septembrie 2026, avertizează că depășirea acestui nivel devine inevitabil, chiar și în scenariile cele mai optimiste, iar diferența între 1,8°C și peste 2°C poate avea consecințe grave pentru planetă.
Depășirea pragului de 1,5°C devine o realitate menționată în raport
Planeta a înregistrat în 2024 primul an calendaristic cu temperatura medie globală peste 1,5°C față de perioada preindustrială. Totuși, această depășire nu înseamnă robomplirea obiectivului Acordului de la Paris, deoarece analizele se referă la tendințe pe perioade extinse.
Raportul arată că cel mai optimist scenariu de creștere a temperaturii globale prevede o creștere maximă de aproximativ 1,8°C. În alte scenarii, temperatura ar putea urca peste 2°C, ceea ce va intensifica fenomenele extreme precum valurile de căldură, incendiile, secetele și precipitațiile violente.
Ce înseamnă conceptul de „overshoot” și impactul său asupra climatului
„Overshoot” face referire la perioada în care încălzirea globală depășește pragul de 1,5°C, înainte ca temperaturile să poată fi reduse din nou. Raportul prevede un scenariu cu trei etape: depășirea pragului, atingerea unui maxim și apoi scăderea temperaturii.
Această strategie nu implică abandonarea obiectivului de limitare a încălzirii, ci schimbarea abordării, dorindu-se reducerea duratei și amânarea depășirii pragului. Riscurile cresc însă dacă perioada de depășire este mai lungă sau dacă maximul atins este mai ridicat, deoarece unele efecte, precum destabilizarea calotelelor glaciare, degradarea pădurilor amazoniene sau perturbarea curentului Oceanic Atlantic Meridional, pot deveni ireversibile.
Există, de asemenea, riscul punctelor de cotitură climatice, după care anumite procese devin greu sau imposibil de inversat, activând schimbări majore în sistemul climatic global, chiar și dacă temperatura va fi redusă ulterior.
Reducerea emisiilor și limitele măsurilor de adaptare
Raportul subliniază că atingerea obiectivului „net-zero” nu va fi suficientă pentru reducerea temperaturii globale sub 1,5°C după depășirea pragului. Pentru a realiza o scădere efectivă, este necesară o perioadă de emisii globale net-negative, adică eliminarea mai mare a CO2 decât cea emisă, prin metode precum reîmpădurirea și tehnologii de stocare a carbonului.
Reducerea drastică a emisiilor este vitală, însă aceste soluții au limitări tehnologice și ecologice și nu pot substitui măsurile de reducere a emisiilor. Adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie accelerată, deoarece fenomene precum creșterea nivelului mării, presiunea asupra resurselor de apă și securitatea alimentară vor deveni mai gestionabile doar până la un anumit nivel de încălzire, după care vor apărea limite de adaptare.
În cazul unei încălziri excesive, riscă să apară fenomene incontrolabile, iar unele sisteme de reglare climatică pot fi perturbate iremediabil. În acest context, fiecare fracțiune de grad evitată înseamnă diminuarea riscurilor și pagubelor.
Inger Andersen, directorul executiv al UNEP, afirmă că, chiar și în cazul în care temperatura depășește temporar 1,5°C, acțiunile rapide de reducere a emisiilor pot limita impactul pe termen lung. Traiectorii diferite pot rezulta în funcție de modul în care lumea gestionează aceste provocări, fie prin revenirea la valorile sub pragul critic, fie prin continuarea creșterii temperaturii și intensificarea riscurilor climatice.
