Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru luni, 7 septembrie, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc la Palatul Cotroceni de la ora 15:00. Pe ordinea de zi se află tematici referitoare la planurile de înzestrare a armatei, programe de securitate națională și verificări privind prezența militară în Europa.
Subiecte principale pe agenda CSAT
Discuțiile vor include planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036, precum și strategii pentru Armata României 2044. Se va analiza și implementarea programului SAFE, aprobat în ședința de lucru din 13 august 2026, precum și o revizuire a poziției forțelor americane și a locațiilor de dislocare în Europa. Existența unei decizii din instanță privind direcția traficului aerian de către ROMATSA va fi, de asemenea, discutată.
Context și activități anterioare ale CSAT
Ultima reuniune a CSAT a avut loc pe 29 iunie, când a fost analizată participarea României la Summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie. Tot în acea ședință, s-a stabilit numărul de militari români implicați în misiuni externe și s-a luat în discuție riscul legat de dirijarea traficului aerian, în contextul unei decizii judecătorești.
Vizită oficială a României în SUA
La finalul lunii iulie, consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă, Marius Lazurca, împreună cu generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, au efectuat o vizită la Washington. Această deplasare a inclus discuții cu reprezentanți ai Administrației Trump și cu lideri ai Congresului american.
Marius Lazurca a evidențiat în comunicatul său că mesajul transmis a fost de solidaritate și angajament față de Statele Unite, accentuând colaborarea pentru securitatea în regiunea Mării Negre.
Abordarea SUA privind diminuarea prezenței militare în Europa
Elbridge Colby, subsecretar de stat la Departamentul de Război al SUA, a anunțat că oficialilor români le-a fost prezentată anterior abordarea SUA referitoare la „Europe Posture Review”, proces care analizează reducerea prezenței militare americane în Europa. Colby a menționat, totodată, aprecierea față de modul în care România își repartizează sarcinile securitare și a subliniat necesitatea ca cheltuielile de apărare ale aliaților să se transforme în capacități militare operaționale, în cadrul NATO 3.0.
În prezent, în România sunt staționați oficial mai puțin de 1.000 de militari americani, majoritatea fiind dislocați la baza de la Mihail Kogălniceanu. La Deveselu, în apropiere, se află circa 200 de militari, iar în Câmpia Turzii, un contingent de aproximativ 100 de militari.
Primirea fondurilor din instrumentul SAFE
România a primit, în urmă cu o săptămână, prima sumă din fondurile alocate în cadrul instrumentului european SAFE, în valoare de 2,5 miliarde de euro. Aceasta reprezintă 15% din alocarea totală de 16,7 miliarde de euro destinată statului român. Banii vor fi utilizabili pentru plata avansurilor pe contractele semnate pentru achiziții militare și civile.
Programul SAFE, destinat pentru achiziționarea de echipamente militare individuale și în comun între state, trebuie finalizat până în 2030. Fondurile sunt în principal sub formă de împrumuturi, cu o dobândă maximă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani, rambursarea începând din 2035 pe o durată de circa 30 de ani.
Distribuirea fondurilor SAFE pentru România
Alocările se împart astfel:
– 2,8 miliarde euro pentru achiziții în zona de siguranță și securitate națională, incluzând MAI și alte instituții;
– 4,2 miliarde euro pentru construcția segmentelor segmentului A7 Pașcani – Suceava – Siret și a segmentului A8 Moțca – Iași – Ungheni a Autostrăzii „Moldova” și „Unirea”;
– 9,6 miliarde euro pentru achiziții militare, derulate de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
MApN intenționează să execute cel puțin 21 de proiecte de achiziții prin programul SAFE, cu 10 în colaborare cu alte state europene.
Proiecte și contracte militare în desfășurare
Printre cele mai importante achiziții sunt:
– 298 de mașini de luptă a infanteriei Lynx KF41, în valoare de circa 3,34 miliarde euro, contract semnat în mai 2026;
– 231 de sisteme antiaeriene MISTRAL și 934 de rachete, în valoare de aproximativ 626 milioane euro, achiziție în mai 2026, în cooperare cu Franța;
– 12 elicoptere Airbus H225M, în valoare de 757 milioane euro, contract semnat în iulie 2026;
– două nave de patrulare OPV și două nave pentru intervenție scafandri, contractate pentru circa 836 și 84 milioane euro;
– sisteme de apărare aeriană Skynex și Skyranger, în valoare totală de peste 946 milioane euro, semnate în mai 2026;
– muniție pentru sistemele de apărare, precum și platforme de transport multifuncționale IVECO, inclusiv muniție cal. 35mm și echipamente de descoperire aeriană, în total aproximativ 8,57 miliarde euro.
Achiziții pentru alte instituții de securitate
MAI și alte structuri precum SRI și IGSU au în derulare contracte pentru echipamente diverse. Printre acestea se numără:
– două avioane tactice C-27J Spartan, în valoare de 245 milioane euro;
– 12 elicoptere multirol H160 și H145, pentru circa 280,8 milioane euro;
– simulatoare de zbor, infrastructură cibernetică, platforme de comunicații și nave pentru transport și intervenție, totalizând aproximativ 1,2 miliarde euro.
Mai mult, achiziția capătă nu doar componente de echipament, ci și armament de asalt, pistoale și puști, într-un contract estimat la peste 800 milioane euro. Documentația pentru acest proiect nu a fost semnată încă, termenul limită fiind 31 august 2026. Guvernul analizează posibilitatea de a coopta o țară eligibilă pentru a realiza achiziția comună și după această dată.
