România își dezvoltă rapid piața centrelor de date, cu o estimare a creșterii puterii instalate de la aproximativ 78 MW în 2025 la peste 230 MW până în 2031, înregistrând o rată anuală de creștere de circa 20%. Această evoluție este susținută de extinderea serviciilor cloud și de creșterea cererii pentru soluții de inteligență artificială și calcul de înaltă performanță.
Proiecte și finanțări pentru digitalizarea sectorului public
Un factor concret de cerere pentru infrastructura de centre de date în perioada următoare este digitalizarea sectorului public, prin proiectul Cloud-ului Guvernamental. Acest proiect implică patru centre de date, situate în București, Timișoara, Brașov și Sibiu, cu niveluri de reziliență Tier III/IV.
România primește 177 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru modernizarea și migrarea în cloud a aplicațiilor din sectorul public, fiind vizată migrarea a cel puțin 30 de aplicații și sisteme IT.
Piața privată și adoptarea tehnologiilor emergente
Cererea pe segmentul privat este alimentată de extinderea serviciilor cloud și de adoptarea treptată a inteligenței artificiale. Estimările indică faptul că, pe măsură ce aceste tehnologii devin mai răspândite, nevoia pentru capacități de calcul și infrastructură cu densitate ridicată va creste.
George Topalov subliniază că cererea se dezvoltă în multiple segmente, nu fiind determinată exclusiv de sectorul public, ci fiind influențată și de oportunitățile oferite de cloud și AI pe termen lung.
Interesul investitorilor străini și provocări de infrastructură
România continuă să atragă interesul investitorilor internaționali, mai ales pentru proiecte mari de centre de date și infrastructură pentru inteligența artificială. În iunie 2026, Ministerul Finanțelor a anunțat interesul firmelor din opt țări din Europa, America de Nord, Orientul Mijlociu și Asia pentru inițiativa Black Sea AI Gigafactory.
Reprezentantul Vertiv avertizează că interesul manifestat de investitori nu se traduce automat în angajamente ferme. Pentru a ajunge în faza de construcție, proiectele trebuie să aibă acces la o infrastructură adecvată, precum energie electrică, rețele și autorizații.
Topalov menționează că multe proiecte se află încă în faze incipiente și transformarea interesului în investiții concrete depinde de disponibilitatea infrastructurii și de procesul de autorizare.
Impactul AI asupra consumului de energie și modernizarea infrastructurii
Creșterea utilizării inteligenței artificiale determină o creștere semnificativă a densității de putere în centrele de date. Estimările Vertiv indică faptul că sarcinile de lucru AI pot necesita de până la cinci ori mai multă capacitate de alimentare și răcire comparativ cu serverele tradiționale, în același spațiu.
Densitatea normală a rack-urilor, situată în prezent între 5 și 10 kW, ajunge în cazul AI la peste 40 kW, cu peste 100 kW per rack devenind frecvent. Platforme precum NVIDIA GB300 NVL72 pot susține până la 142 kW per rack.
Topalov afirmă însă că această creștere de cinci ori se referă strict la necesarul de alimentare și răcire în același spațiu, nu la consumul total al întregii facilități. Consumul total depinde de dimensiune, utilizare, configurație hardware și proiectare.
Ajustări infrastructurale pentru nevoile AI
Multe centre de date existente în România pot susține momentan anumite sarcini AI, însă pentru a face față cerințelor de densitate mare va fi necesară o investiție în modernizarea infrastructurii. Majoritatea facilităților au fost proiectate pentru densități mai mici și răcire cu aer, iar trecerea la infrastructură AI de înaltă densitate va implica adoptarea unor sisteme de alimentare și răcire cu lichid sau hibride.
Expertul subliniază că evoluția infrastructurii va necesita sisteme de distribuție a energiei cu capacitate mai mare și soluții avansate de răcire, precum răcirea cu lichid.
Răcirea cu lichid, o soluție pentru viitorul centrelor de date
Este prevăzută o tranziție majoră către răcirea cu lichid în următorii ani. Răcirea direct la cip va deveni esențială pentru infrastructurile AI de înaltă densitate, întrucât răcirea cu aer devine insuficientă.
Arhitecturile hibride, care combină răcirea cu aer și cea cu lichid, vor fi o soluție frecventă în centrele de date existente.
Vertiv dezvoltară soluții precum platforma de răcire fără consum de apă, precum Vertiv CoolLoop Trim Cooler, proiectată pentru cerințele AI, cu suport pentru densități de până la 142 kW per rack.
Topalov precizează că aceste tehnologii conforme cu cerințele AI vor ajuta la reducerea dependenței de resursele de apă, fiind o opțiune pentru răcirea centrelor de date în mediile unde această resursă este limitată.
Provocări pentru infrastructură și forța de muncă
Pentru 2026, construirea și adaptarea infrastructurii pentru AI și calcul de înaltă densitate reprezintă o provocare majoră. În 2027, România va trebui să dispună de specialiști capabili să proiecteze, opereze și extindă aceste sisteme.
Topalov remarcă că, deși România are un număr important de absolvenți în domeniul TIC, retenția specialiștilor rămâne o problemă. Dezvoltarea și păstrarea acestei competențe sunt elemente esențiale pentru progresul sectorului IT, pe măsură ce adoptarea AI se accelerează.
